Aceste alimente fabricate industrial sunt tot mai des asociate cu un risc crescut de boli, iar cercetările sugerează că ar putea afecta modul în care gândim și să dăuneze sănătății noastre mentale.
În lumina tuturor asocierilor îngrijorătoare pe care oamenii de știință le descoperă, este ușor să presupui că alimentele ultra-procesate sunt nesănătoase pentru că sunt pline de ingrediente sărace din punct de vedere nutrițional – dar dacă există ceva mai mult decât atât?
„Știm că majoritatea alimentelor ultra-procesate sunt bogate în grăsimi, sunt bogate în zahăr, sunt sărace în fibre și sunt sărace în proteine”, spune neurologul Alex DiFeliceantonio de la Virginia Tech.
„Dar dacă păstrăm constant toate aceste elemente, există ceva legat de procesare care duce la un rezultat diferit?”
Răspunsul, se pare, este da, conform unei descoperiri surprinzătoare raportate în revista Nature Metabolism.
În studiul lor, DiFeliceantonio și echipa sa au recrutat 57 de adulți cu greutate sănătoasă, cu o vârstă medie de 26 de ani. Dintre aceștia, 32 de persoane au participat la un experiment alimentar, în care au consumat două mese separate în două zile diferite, într-o ordine aleatorie.
Una dintre mese a constat din alimente ultra-procesate, incluzând șuncă de curcan, piure instant de cartofi, un biscuite cu fulgi de ciocolată, cereale acoperite cu glazură de zahăr, chipsuri de legume, un sandviș mic făcut din pâine albă cu unt de arahide și jeleu, și o porție mică de apă.
Cealaltă masă a fost formată din alimente minim procesate, incluzând un ou fiert tare, o banană, merișoare, brânză și puțină sare de mare.
Ceea ce a surprins a fost că aceste două mese – deși arătau diferit pe farfurie – erau în mare parte identice din punct de vedere nutrițional, fiind la fel de echilibrate din punct de vedere al compoziției nutriționale și al caloriilor (300 de calorii fiecare).
„Cele două mese sunt identice în proporție de 1% în ceea ce privește carbohidrații, grăsimile, proteinele, caloriile, apa și sarea”, spune cercetătorul biomedical de la Virginia Tech, Zach Hutelin, primul autor al studiului.
„Dacă aceste mese ar avea un etichetă nutrițională, ar fi practic identice.”
Cu toate că etichetele lor nutriționale ar fi putut fi aceleași, răspunsurile metabolice pe care le-au declanșat s-au dovedit a fi foarte diferite.
O serie de probe de sânge prelevate în primele trei ore după fiecare masă au arătat că răspunsurile glicemice au fost în general similare pentru ambele mese, deși glucoza a rămas crescută mai mult timp după masă-ultra procesată.
Contrastul în răspunsul insulinei a fost mai semnificativ, cu niveluri de insulină crescute semnificativ mai mult după masă-ultra procesată și rămânând mai mari timp de aproximativ două ore, înainte ca ambele mese să revină aproape la nivelul de bază la trei ore după masă.
Masa ultra-procesată a declanșat un ritm metabolic mai ridicat și o ardere mai mare a grăsimilor în timpul celor trei ore de observație, dar o ardere mai mică a carbohidraților decât alimentele minim procesate.
„Am fost șocați când am observat că fiecare metrică metabolică a diferit”, spune Hutelin.
Sursa articol https://www.sciencealert.com
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
