În timp ce stai într-un raion de supermarket, încercând să decizi dacă să cumperi un preparat de microunde sau o legătură de morcovi proaspeți, conștientizezi cât de dificil poate fi să faci alegeri alimentare sănătoase. Această decizie devine cu atât mai grea atunci când ești flămând sau când trebuie să hrănești o casă întreagă.
Există numeroase motive pentru aceasta, multe fiind în afara controlului nostru. Unul dintre acestea, despre care s-ar putea să nu știi, este un concept psihologic cunoscut sub numele de „oboseala decizională”.
Dar ce înseamnă de fapt oboseala decizională? Și cum ar putea influența obiectivele tale legate de alimentație sănătoasă?
Oboseala decizională, cunoscută și sub numele de suprasolicitare a alegerii, descrie ceea ce se întâmplă atunci când luăm multe decizii solicitante în timp.
De fiecare dată când iei o decizie, folosești o mică cantitate de energie mentală. Pe măsură ce această energie scade, tendința este să iei decizii mai slabe.
Acest lucru înseamnă că ești mai predispus să acționezi fără să te gândești sau să alegi pur și simplu ceea ce este ușor sau familiar. De asemenea, s-ar putea să îți fie mai dificil să planifici în avans și să reziste anumitor impulsuri.
Astfel, este posibil să fii mai tentat să iei un meniu la pachet în loc de ingrediente pentru a-ți prepara o masă sau să recurgi la alimente comfort familiare în loc să faci alegeri intenționate și sănătoase.
O persoană obișnuită ia sute de decizii alimentare în fiecare zi.
Poate părea că doar alegi o masă. Dar acea decizie implică luarea multor alegeri stratificate despre ce și cât mănânci, precum și unde, când și cum mănânci.
Poți face aceste alegeri subconștient sau automat. Dar fiecare necesită să cântărești diferiți factori, cum ar fi gustul, costurile, timpul, așteptările și altele.
Când se instalează oboseala decizională, ești mai puțin probabil să iei decizii atente, concentrate pe sănătate. În schimb, ai putea tinde spre opțiuni care necesită mai puțin efort și oferă recompense rapide. De asemenea, s-ar putea să fii mai influențat de semnalele externe. Un exemplu în acest sens este publicitatea care promovează opțiuni convenabile, dar bogate în calorii, precum fast-food-ul, gustările sau dulciurile decadente.
Prea multe informații pot face aceste decizii chiar mai dificile. Sfaturile nutriționale evaluează adesea valoarea alimentelor în funcție de conținutul lor de proteine, grăsimi, fibre sau vitamine. Acest mod de gândire, uneori numit nutriționism, poate face alegerile alimentare mai complexe. În loc să alegem mâncarea ca mâncare, încercăm să calculăm și să jonglăm cu multe numere în același timp.
Mai multe factori pot influența alegerile tale alimentare.
Unul dintre acestea este stresul. Un studiu din 2022 a arătat că părinții care experimentează niveluri ridicate atât de stres, cât și de oboseală decizională găsesc mai dificil să adopte comportamente alimentare pozitive, cum ar fi prepararea meselor de la zero sau luarea meselor împreună ca familie.
Un alt factor este oboseala. Un studiu din 2017 a arătat că ora din zi a influențat alegerile alimentare. S-a constatat că între m
Sursa articol https://medicalxpress.com
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
