Studiul a urmărit un grup de 200 de persoane sănătoase din regiunea măritimă a Salonicului, Grecia, care se abțin de la carne, pește, lactate și ouă (adoptând practic o dietă vegană) pentru un total de 180-200 de zile în fiecare an, ca parte a unei practici religioase asociate creștinismului ortodox.
Acești creștini ortodocși țin această formă de post în fiecare miercuri și vineri în fiecare săptămână, precum și pe parcursul a patru perioade mai lungi pe tot parcursul anului.
Aceste perioade includ cele 40 de zile precedente Crăciunului; cele 48 de zile precedente Paștelui (Postul Mare); de la 8 la 42 de zile în timpul cunoscut sub numele de Postul Apostolilor sau Postul Sfinților Petru și Pavel; și timp de 15 zile în august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
„Această regim alimentar este un model de dietă din lumea reală, puternic motivat de credință religioasă, și face parte în mod tipic din cultura familiei în care s-au născut indivizii care practică acest tip de post”, explică biostatisticianul Alexandros Simistiras și colegii săi într-un articol publicat în Nature Communications.
„De obicei, în timpul restricționării de produse animale, pe lângă o reducere pronunțată a consumului de grăsimi animale, indivizii care țin post periodic suferă o restricționare a proteinelor (ca proporție a aportului total de energie). Aceasta este determinată de abstinența de la aproape toate sursele de proteine animale, și nu este însoțită de o reducere a aportului total de energie.”
Potrivit cercetătorilor, această tradiție religioasă creează un experiment natural destul de ideal pentru a observa cum se modifică activitatea genelor în funcție de dietă.
„Consecvența acestui model alimentar și predictibilitatea schimbării între omnivorism și restricționarea produselor animale fac ca acest studiu să fie comparabil cu un studiu de intervenție dietetică”, subliniază Simistiras și echipa sa.
Pentru un grup de comparație, cercetătorii au recrutat 211 participanți din aceeași zonă care nu respectă aceste restricții alimentare.
Ceea ce au descoperit au fost mai multe schimbări importante în chimia corpului – în special anumite niveluri de expresie genetică.
Cercetătorii știau deja că tradiția ortodoxă de a trece la alimente în principal pe bază de plante a condus la „reprogramarea metabolică extinsă, cu efecte în mare parte benefice asupra sănătății, incluzând … modificări ale abundenței unor proteine imunometabolice cheie, incluzând puternicul hormon metabolic FGF21”.
Noul studiu a dezvăluit că participanții care țin posturile fără carne, cei care aveau, de asemenea, o anumită variantă genetică care ajustează nivelurile proteinei FGF21, au prezentat semne fiziologice care cercetătorii cred că ar putea fi asociate cu un proces cunoscut sub numele de „beijarea” țesutului adipos, adică transformarea celulelor albe de grăsime, care stochează energie, pentru a acționa mai mult ca celulele de grăsime brune, care sunt arse ușor pentru a crea căldură.
„Chiar dacă aceste constatări ar trebui interpretate cu prudență, este plauzibil ca nivelurile de FGF21 induse de dietă să influențeze procesul de beijare a țesutului adipos.”
Sursa articol https://www.sciencealert.com
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
