Dar așa cum sugerează cercetarea noastră nouă, biomarkerii din sânge în combinație cu preocupările autodeclarate referitoare la memorie ar putea oferi un indiciu timpuriu cu privire la modul în care se dezvoltă boala Alzheimer de-a lungul vieții.
Acest lucru înseamnă că mijlocul vieții ar putea reprezenta o fereastră critică pentru promovarea sănătății creierului.
Pentru studiul nostru, am folosit date din Studiul Dunedin de la Universitatea Otago, unul dintre cele mai importante din lume, care a urmărit o cohortă de oameni timp de peste 50 de ani.
Am descoperit că o anumită proteină cunoscută sub numele de pTau181 era asociată cu preocupările autodeclarate referitoare la memorie și abilitățile de gândire.
De remarcat că participanții la studiu aveau doar 45 de ani la momentul evaluării. De obicei, oamenii nu sunt diagnosticați cu demență decât în jurul vârstei de 70 de ani sau mai târziu.
În ultimii ani, am văzut progrese în tratamentele farmaceutice pentru boala Alzheimer. Cu toate acestea, acestea nu sunt vindecări. Cel mult, ele încetinesc progresia bolii, dar nu păstrează sau nu restabilesc funcția cognitivă pierdută în stadiile mai avansate.
Este probabil ca aceste tratamente să funcționeze cel mai bine atunci când sunt administrate devreme, ceea ce face și mai important să identificăm semnele cele mai timpurii ale bolii Alzheimer.
Diferite tipuri de demență pot părea similare în stadiile incipiente ale bolii, dar tratamentul și cursul progresiei diferă semnificativ pentru fiecare tip de demență.
În trecut, boala Alzheimer putea fi diagnosticată doar definitiv post-mortem sau, mai recent, prin teste invazive precum o puncție lombară.
Dar cercetătorii lucrează acum la identificarea biomarkerilor din sânge care ar putea oferi o modalitate minim invazivă de a identifica persoanele cu un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer.
Detectarea bolii Alzheimer în stadiile sale incipiente ar putea oferi o oportunitate pentru prevenție și ar putea aduce cele mai mari beneficii pentru sănătatea creierului și îmbătrânire.
Aceasta ar putea implica schimbări de stil de viață, cum ar fi sprijinirea oamenilor să fie activi fizic și să continue să se angajeze în activități sociale, și abordarea factorilor de risc modifiable precum hipertensiunea sau pierderea auzului.
Abordările preventive funcționează mai eficient cu cât sunt implementate mai devreme. Studierea populațiilor de vârsta mijlocie este, prin urmare, importantă pentru identificarea profilurilor de risc timpuriu pentru Alzheimer, mult înainte ca boala să fie diagnosticată.
Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, observă adesea că memoria lor nu mai este la fel de bună ca în trecut.
Uitarea este comună și de obicei benignă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Dar la unii oameni, aceste probleme de memorie ar putea indica că se întâmplă altceva.
Cercetările recente arată că schimbările subiective subtile în cogniție apar adesea mult înainte de diagnostic și ar putea fi primul moment în care boala este resimțită.
Depistarea markerilor biologici, în combinație cu rapoartele subiective privind funcția memoriei, ar putea ajuta la distingerea semnelor cele mai timpurii ale patologiei bolii Alzheimer de la îmbătrânirea normală.
Proteinele precum pTau181 sunt mult mai ridicate în pe
Sursa articol https://www.sciencealert.com
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
