Exercițiul fizic ar putea fi cea mai puternică intervenție anti-îmbătrânire cunoscută oamenilor, însă odată cu înaintarea în vârstă, construirea de forță și masă musculară devine tot mai dificilă. De asemenea, nu toate tipurile de exerciții sunt la fel de eficiente. Creatina, o moleculă mică care îmbunătățește producția de ATP, „valuta energetică” a celulei, este adesea promovată ca un enhancer al exercițiilor, chiar dacă cercetările reale arată efecte moderate în cel mai bun caz. Mai mult, creatina este mai puțin studiată la persoanele în vârstă, care ar putea beneficia mai mult de efectele sale de stimulare a mușchilor și a cogniției, în special în combinare cu exercițiile fizice.
Într-un nou studiu publicat în Experimental Gerontology, un grup de oameni de știință spanioli a combinat suplimentarea cu creatină cu un anumit tip de exercițiu: antrenamentul de rezistență cu intenție de viteză și sarcină mare (HL-VIRT), numit și antrenament de putere. HL-VIRT, în care o persoană ridică încărcături moderate până grele încercând să le mute cât mai repede posibil în timpul ridicării, s-a dovedit a fi mai eficient decât antrenamentul lent, tradițional, de rezistență pentru adulții mai în vârstă, deoarece îmbătrânirea degradează selectiv fibrele musculare cu contracții rapide și capacitatea de a produce forță rapid.
Autorii au ales două modalități de a livra acest tip de antrenament. Prima a fost utilizarea benzilor elastice pe uscat, deoarece benzile oferă rezistență variabilă: cu cât întinzi mai tare, cu atât te împing mai tare înapoi. A doua a fost antrenamentul de rezistență în apă, deoarece apa creează o tracțiune hidrodinamică proporțională cu viteza mișcării, ceea ce se potrivește natural ideii de „încercare de a te mișca repede”.
Au împărțit 103 adulți mai în vârstă (cu vârsta medie de 68 ani) în șase grupuri în total – unul cu și unul fără creatină pentru fiecare tip de exercițiu, plus un grup martor care nu făcea exerciții – și au înregistrat o varietate largă de măsurători care acoperă funcția fizică, neuroplasticitatea, stresul oxidativ, inflamația și performanța cognitivă.
Grupurile de antrenament s-au antrenat timp de 16 săptămâni de trei ori pe săptămână, în intervale de aproximativ o oră. Este important de menționat că grupurile de antrenament în apă și cele martor au avut o pierdere mai mare înainte de intervenție din motive preponderent logistice: piscina se afla într-un alt oraș, iar martorii locuiau mai departe de locul de evaluare. Ca rezultat, grupurile au avut dimensiuni inegale (n=13-24), ceea ce a redus puterea statistică a studiului și a complicat unele analize.
Neuroplasticitatea a fost măsurată prin nivelurile de factor neurotrophic derivat din creier (BDNF), o proteină crucială pentru supraviețuirea și creșterea neuronilor. În toate cele patru grupuri de antrenament, BDNF-ul seric a crescut semnificativ (8-14%), în timp ce ambele grupuri martor au înregistrat de fapt o scădere a BDNF-ului cu 4-6%. Creatina a amplificat răspunsul BDNF atunci când a fost combinată cu antrenamentul.
Stresul oxidativ a fost măsurat prin două markeri: F2-izoprostane (F2-iso), care indică daunele pe care radicalii liberi le provoacă membranelor celulare, și glutation peroxidaza (GPx), o enzimă antioxidantă cheie. Toate cele patru grupuri de antrenament au redus F2-iso (23-52%) și au crescut GPx (7-20%), în timp ce ambele grupuri martor au c
Sursa informatiei: https://www.lifespan.io
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.
