Corpul nostru funcționează pe ritmuri circadiene – ceasuri interne de 24 de ore care reglează somnul, metabolismul, digestia și ciclurile hormonale. Aceste ritmuri sunt natural sincronizate cu lumina și întunericul, așa că atunci când lumina zilei dispare mai devreme, metabolismul nostru începe, de asemenea, să încetinească.
Această conexiune între metabolism și lumina zilei ar putea ajuta la explicarea de ce un număr tot mai mare de cercetări din domeniul crononutriției sugerează că momentul în care mâncăm poate fi aproape la fel de important ca și ceea ce mâncăm. Crononutriția examinează modul în care momentul meselor interacționează cu ceasul intern al corpului nostru și ce efecte ar putea avea zilele scurte asupra stării de spirit, metabolismului și sănătății.
De exemplu, un studiu a constatat că adulții sănătoși care au luat cina la ora 22:00 au avut vârfuri de zahăr din sânge cu 20% mai mari și au ars cu 10% mai puțină grăsime în comparație cu cei care au luat cina la ora 18:00. Aceasta s-a întâmplat în ciuda faptului că ambele grupuri au mâncat mese identice și au avut ore de culcare similare.
Analizele mai largi susțin aceleași tendințe, cu o meta-analiză a 29 de studii care a raportat că ferestrele de alimentație mai devreme, mai puține mese și consumul majorității caloriilor mai devreme în ziua au fost legate de o pierdere mai mare în greutate și de îmbunătățirea markerilor metabolici (cum ar fi o presiune sanguină mai bună și niveluri mai scăzute de zahăr și colesterol din sânge).
Alte cercetări leagă consumul consecvent de alimente în timpul nopții târzii – în special aproape de culcare – cu rezultate mai slabe pentru sănătate și un risc mai mare de obezitate și tulburări metabolice precum diabetul de tip 2.
Cinele mai devreme s-ar putea alinia mai bine cu ritmurile metabolice naturale ale corpului, în special atunci când ultima masă are loc mult înainte ca corpul să intre în faza sa de „odihnă”. Acest lucru ar putea explica de ce mâncarea mai devreme are beneficii pentru sănătate.
Mulți cronobiologi concluzionează că alinierea aportului alimentar cu biologia circadiană reprezintă o metodă promițătoare, cu costuri reduse, de îmbunătățire a rezultatelor metabolice – în special atunci când este combinată cu alte factori de stil de viață, cum ar fi activitatea fizică și alimentația sănătoasă.
În iarnă, în special în latitudinile nordice, zilele mai scurte și nopțile mai lungi pot perturba ritmurile circadiene.
Lipsa luminii solare poate scădea nivelurile de serotonină, contribuind la o stare de spirit scăzută sau la tulburarea afectivă sezonieră (SAD). Când este combinată cu serile mai lungi petrecute în interior, este obișnuit ca oamenii să ronțăie mai des sau să amâne cina până mai târziu în timpul nopții.
Dar digestia, eliberarea hormonilor (inclusiv a celor care ajută la somn și digestie) și chiar cantitatea de calorii pe care le arzi pe tot parcursul zilei urmează toate ritmurile circadiene. Atunci când mesele sunt împinse prea aproape de somn, aceste procese se suprapun în moduri care pot afecta atât metabolismul, cât și odihna – crescând potențial riscurile de somn sărac și de probleme metabolice.
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.