Prin ‘rebalansarea’ doar a câtorva neuroni din amigdală – o parte a creierului responsabilă de luarea deciziilor, amintiri și gestionarea emoțiilor – cercetătorii de la Consiliul Național de Cercetare din Spania și Universitatea Miguel Hernández din Elche (CSIC-UMH) au eliminat anxietatea, depresia și deficitul social la șoareci, readucându-le comportamentele tipice.
Această echilibrare a fost realizată printr-un gen numit GRIK4, care are un rol important în transmiterea informațiilor în creier.
Atunci când este supraexpresat, GRIK4 crește producția unei proteine numită GluK4, care declanșează comportamente asemănătoare anxietății. Șoarecii cu mai multă proteină GluK4 tind să evite spațiile deschise, nu sunt la fel de confortabili în socializare și prezintă semne de depresie, de exemplu. De asemenea, au dificultăți în a recunoaște obiecte.
Folosind tehnici de editare a genelor pentru a elimina copiile suplimentare ale genei GRIK4, cercetătorii au redus GluK4 la șoareci, eliminând semnele de anxietate, depresie și probleme sociale.
„Această ajustare simplă a fost suficientă pentru a inversa comportamentele legate de anxietate și deficitul social, ceea ce este remarcabil”, spune neurologul Álvaro García.
În plus, echipa a identificat un tip specific de neuron din amigdală responsabil pentru simptomele anxietății. Atunci când acești neuroni au fost readuși la o stare standard, comportamentul șoarecilor s-a întors la normal.
Șoarecii tratați au avut în continuare dificultăți în sarcinile de memorie pentru recunoașterea obiectelor în teste ulterioare, sugerând că alte părți ale creierului afectate de tulburările de anxietate nu au fost corectate de expresia redusă a GRIK4.
„Știam deja că amigdala este implicată în anxietate și frică, dar acum am identificat o populație specifică de neuroni a căror activitate dezechilibrată este suficientă pentru a declanșa comportamente patologice”, spune neurologul Juan Merma.
Aceeași tratament a avut succes și atunci când a fost aplicat la șoareci neexperimentați cu niveluri mai mari de anxietate, demonstrând în continuare rolul crucial pe care îl au părțile localizate ale creierului în tulburările de anxietate și cum aceste circuite ar putea fi echilibrate din nou.
Chiar dacă aceleași procese nu au fost încă observate în creierul uman, șoarecii sunt considerați substituenți științifici buni, sugerând noi tratamente care ar putea ajuta la calmarea propriilor noastre creiere suprastimulate și anxioase. O tehnică similară cu cea folosită în acest studiu ar putea fi adaptată pentru oameni, oferind alinare de anxietate pentru mulți.
„Vizarea acestor circuite neurale specifice ar putea deveni o strategie eficientă și mai localizată pentru tratamentul tulburărilor afective”, spune Lerma.
Cercetarea a fost publicată în iScience.
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.