Acești cercetători au creat un scor poligenic de risc (PRS) multiancestral care a prezis boala Alzheimer în mai multe populații ancestrale și care a fost, de asemenea, corelat cu modificări cognitive, anomalii cerebrale și biomarkeri ai bolii. Descoperirile sugerează că riscul genetic ar putea fi combinat în final cu teste de sânge, imagistică și alte măsuri pentru a ajuta la identificarea persoanelor care ar putea beneficia de o monitorizare mai atentă, strategii de prevenire sau înscrierea în studii clinice. Cercetarea lor a fost publicată în revista Nature Genetics.
Scorurile poligenice combină efectele multor variații genetice pentru a estima susceptibilitatea moștenită a unui individ la o boală. Cu toate acestea, majoritatea studiilor genetice asupra Alzheimerului au inclus în principal persoane de origine europeană, limitând acuratețea scorurilor existente în alte populații.
Pentru a acoperi această lacună, cercetătorii au utilizat date genetice din populațiile de origine europeană, afro-americană, hispanică din Caraibe și asiatică de Est. Setul de date de dezvoltare a inclus peste 63.000 de persoane cu Alzheimer și 484.000 de persoane de control. Autorii au testat apoi scorul într-un grup independent de peste 27.000 de persoane și l-au validat în cohorte suplimentare.
Scorul multiancestral s-a comportat mai bine decât scorurile dezvoltate anterior pe baza datelor în principal din populația europeană, cu îmbunătățiri deosebit de importante în rândul populațiilor afro-americane, hispanice și asiatice de Est. Cu toate acestea, performanța a variat în funcție de grupuri, subliniind necesitatea unei diversități ancestrale chiar mai mari în studiile genetice.
În mod important, cercetătorii au proiectat scorul pentru a măsura riscul genetic independent de APOE, a cărui variantă ε4 este cel mai puternic factor comun de risc genetic pentru Alzheimerul cu debut tardiv. Combinarea statusului APOE cu PRS-ul mai larg ar putea oferi în final o evaluare mai completă a riscului moștenit.
„Aceste descoperiri susțin integrarea atât a genotipului APOE, cât și a unui PRS exclusiv pentru APOE pentru o stratificare mai precisă a riscului, permitând identificarea timpurie chiar și în rândul celor care nu poartă ε4 al APOE”, au scris autorii.
Scorul a părut să capteze mai mult decât probabilitatea de a primi un diagnostic de Alzheimer. Scorurile mai mari au fost asociate cu o memorie mai slabă, o funcție executivă și lingvistică mai proaste; un volum mai mic al hipocampului la RMN; o patologie cerebrală mai mare asociată cu Alzheimerul; și niveluri anormale de proteine amyloid și tau. Asociațiile dintre riscul genetic și tau fosforilat au fost mai puternice în rândul femeilor.
În analize longitudinale, persoanele cu un risc genetic foarte mare au prezentat mai mari diferențe cognitive pe măsură ce îmbătrâneau, în special înainte de diagnosticul de Alzheimer. Acest lucru poate fi important pe măsură ce domeniul se concentrează tot mai mult pe identificarea și tratarea bolii în stadiile presimptomatice lungi.
Una dintre aplicațiile promițătoare ar putea fi combinarea g
Sursa articol https://insideprecisionmedicine.com
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.
