Descoperirile, publicate în Circulation, furnizează dovezi funcționale noi pentru majoritatea variantelor KCNQ1 cu semnificație incertă care, până acum, reprezentau 70% din variantele de schimbare a sensului înregistrate în genă.
Informațiile ar putea permite un diagnostic și tratament mai precis al LQTS, o tulburare care cauzează moartea subită a aproximativ 3500 de persoane în Statele Unite în fiecare an.
„Speranța noastră este că acum, având această hartă, putem identifica un număr mai mare de persoane care suferă de această boală și să le tratăm”, a declarat geneticianul de la Vanderbilt Health, Andrew Glazer, PhD, autorul corespondent al studiului. „Prin gestionarea corespunzătoare… poți reduce cu adevărat riscul de moarte subită.”
Pentru a înțelege mai bine importanța numărului tot mai mare de variante KCNQ1 în LQTS, Glazer și echipa sa au aplicat o tehnică genetică emergentă de mare viteză numită multiplexed assay of variant effect (MAVE). Acest lucru le-a permis să măsoare impactul funcțional al aproape tuturor variațiilor posibile, peste 13,000, în secvența de aminoacizi a proteinei canalului de ioni codată de KCNQ1.
„Este un lucru să identifici o variantă genetică la un pacient, dar este altceva să înțelegi ce face cu adevărat acea variantă și dacă ar putea crește riscul de boală”, a spus primul autor al studiului, Lorena Harvey, PhD, cercetător științific la Vanderbilt Health. „Lucrarea noastră ajută la acoperirea acelei lacune furnizând dovezi experimentale pentru mii de variante despre care știam foarte puțin anterior.”
Cercetătorii au descoperit că, pentru 1757 de variații, dovezi puternice sugerează că acestea cauzează boala sau sunt asociate cu boala. Alte 6660 au prezentat dovezi moderate că sunt benigne, indicând că este puțin probabil să cauzeze boală.
Echipa a analizat apoi date din trei biobănci mari, inclusiv BioVU de la Vanderbilt Health, și a arătat că variațiile de tip pierdere de funcție erau asociate semnificativ cu prelungirea QT și LQTS.
„Sperăm că, cu setul nostru de date… va exista mai puțină incertitudine în viitor atunci când pacienții sunt identificați cu o nouă variantă, deoarece avem deja unele date funcționale disponibile”, a spus Glazer. „Această boală este destul de tratabilă.”
Într-adevăr, beta-blocantele sunt foarte eficiente, iar pacienților li se recomandă, de asemenea, să evite anumite medicamente care pot declanșa un ritm cardiac anormal. Dar, a adăugat Glazer, „Cu adevărat vrei să o descoperi înainte.”
„Acum că am pus la punct aceste metode, le putem aplica la un număr mult mai mare de gene care influențează boli importante”, a spus Glazer. „Asta urmează să facem… să investigăm nu doar una sau două gene pe parcursul unei decade, ci mai multe pe an.”
Sursa articol https://insideprecisionmedicine.com
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.
