Inflamația sistemică de grad scăzut crește odată cu vârsta și însoțește multe boli asociate stilului de viață legate de vârstă, însă există o variație interindividuală semnificativă dincolo de vârsta cronologică. Având în vedere rolul microbiotei intestinale în reglarea imunitară, am analizat profilurile cuplate ale microbiotei fecale, 30 de citokine plasmatice și 19 măsurători biochimice și fiziologice la 1.199 de adulți (cu vârste cuprinse între 20 și 72 de ani) din cohorta DanFunD, bazată pe populație, pentru a evalua asocierile relative ale compoziției microbiotei și vârstei cu inflamația sistemică și riscul ulterior de boală.
Demonstrăm că, în ciuda unei asocieri între vârstă și 40% din citokinele inflamatorii și majoritatea variabilelor fiziologice, compoziția microbiotei intestinale a explicat o varianță mai mare decât vârsta pentru 97% din citokine și 84% din variabilele fiziologice. Indivizii cu enterotipul Bacteroides 2 prezentau citokine pro-inflamatorii crescute și profiluri metabolice adverse deja în tinerețe, prezentând un fenotip asemănător îmbătrânirii până la 37 de ani mai devreme decât alte enterotipuri. Acest enterotip a fost asociat cu un risc crescut de boală incidentă viitoare la nivelul mai multor sisteme organice (raport de hazard 1.21), iar analizele de mediere sugerează că citokinele inflamatorii au contat pentru o parte din această asociere. În schimb, un enterotip cu o diversitate ridicată a fost asociat cu o inflamație redusă și un risc mai mic de boală.
Aceste descoperiri plasează compoziția microbiotei intestinale ca un corelat mai puternic al tonusului inflamator sistemic decât vârsta cronologică și un determinant potențial modificabil al traiectoriilor bolilor legate de inflamație pe parcursul vieții adulte.
Sursa articol: https://fightaging.org
Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.
