Menopauza este în principal cunoscută ca o etapă care marchează sfârșitul reproducerii feminine, dar efectele menopauzei depășesc sistemul reproducător și afectează multe organe și sisteme, cu impactul asupra creierului fiind larg discutat și cercetat. De exemplu, mai multe studii au raportat că femeile experimentează diverse dificultăți cognitive în timpul menopauzei, precum dificultăți în găsirea cuvintelor sau în concentrare. O revizuire recentă a estimat că astfel de probleme afectează între 26 și 95% dintre femeile aflate la menopauză. În plus, diferite studii au sugerat că îmbătrânirea hipotalamusului joacă un rol cauzal în senescența ovariană și inducerea menopauzei. Aceste date sugerează o conexiune puternică între creier și menopauză, creând o oportunitate în timpul tranziției menopauzei pentru îmbunătățirea îmbătrânirii creierului și reducerea riscului de demență.
„Menopauza este un proces fiziologic normal prin care trece fiecare persoană care are ovare și trăiește suficient de mult timp,” a declarat Madeline Wood Alexander, studentă la Universitatea din Toronto. „Nu dorim ca acesta să fie privit ca ceva rău, ci ca o oportunitate de a înțelege mai bine și, poate, de a modifica biologia îmbătrânirii creierului la femei.”
Kaitlin Casaletto, Ph.D., profesor asociat la Centrul de Memorare și Îmbătrânire Fein al UCSF și co-autoare principală a studiului, a adăugat: „Mijlocul vieții este o fereastră critică atât pentru bărbați, cât și pentru femei, în care putem configura cu adevărat creierul să fie mai rezistent sau mai vulnerabil la demența în viața ulterioară. Pentru femei, menopauza ar putea fi un moment de intervenție deosebit de puternic.”
Deși multe studii sugerează o conexiune între menopauză și îmbătrânirea creierului, datele umane rămân limitate, ceea ce limitează capacitatea de a înțelege căile moleculare care stau la baza acestor procese.
Cercetătorii acestui studiu au început investigând biomarkeri din sânge asociați cu menopauza spontană la femeile sănătoase de vârstă mijlocie (43-58 de ani): 30 premenopauzale, 26 perimenopauzale și 24 postmenopauzale, alături de 36 de bărbați de aceeași vârstă pentru comparație.
Compararea nivelurilor de proteine serice (proteomică) a arătat o creștere a 16 proteine la femeile postmenopauzale în comparație cu cele premenopauzale după ajustarea pentru vârstă. Aceste proteine erau legate de procesele inflamatorii, sinaptice, metabolice și de boala Alzheimer, cu molecule inflamatorii predominante, în concordanță cu studiile anterioare care arată o inflamație sistemică crescută după menopauză.
Deoarece coharta folosită pentru identificarea acestor schimbări proteice era relativ mică, au analizat și datele provenite de la aproape 3.000 de femei din UK Biobank. 13 din cele 16 proteine identificate ca prezentând diferențe în stadiile menopauzei au fost măsurate în ambele cohorte; dintre acestea, 9 s-au replicat între cohorte.
Sursa informatiei: https://www.lifespan.io
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.
