Există o multitudine de unghiuri de abordare a subiectului, fie că este vorba despre genetica cu care ne naștem sau alimentația pe care o consumăm pe parcursul vieții.
Acum, o echipă internațională de cercetători propune că intervențiile și cercetările privind longevitatea ar trebui să înceapă de la vârstele cele mai fragede – chiar înainte de naștere.
Într-un articol de corespondență publicat în Nature Health, cercetătorii fac apel pentru un „consorțiu pentru medicina longevității sănătoase de-a lungul vieții” numit PROSPER. Aceasta înseamnă Cercetare Pregestatională și Pediatrică pentru Sănătatea Optimă și Rezistența Timpurie în Viața.
Argumentul principal adus în favoarea unui consorțiu PROSPER este că prea multe cercetări privind longevitatea se concentrează pe ultimii ani din viața noastră, un moment în care multe dintre deteriorările și uzura organismului nostru ar fi putut deja să se producă.
„Medicina longevității sănătoase – care încearcă să traducă cunoștințe din biogerontologie în practică clinică – s-a concentrat în principal pe populațiile adulte, iar intervențiile sunt aplicate doar după decenii de schimbări moleculare și celulare acumulate asociate cu îmbătrânirea”, scriu cercetătorii.
„Acest mod de abordare ignoră o fereastră critică de oportunitate.”
Așa cum arată noul articol, deși multe cercetări anterioare s-au concentrat deja pe factorii din copilărie care pot influența durata vieții, încă există o lipsă de gândire coerentă când vine vorba de evaluarea diferitelor aspecte ale îmbătrânirii pe tot parcursul vieții.
De exemplu, marcatorii de îmbătrânire folosiți la adulți nu pot fi utilizați la copii, argumentează cercetătorii: La vârste mai fragede, aceștia ar putea avea un înțeles diferit. Aceasta este una dintre zonele de inconsecvență pe care un consorțiu le-ar putea aborda.
„Element central al acestui efort este recunoașterea faptului că vârsta biologică în copilărie reflectă sincronizarea și rezistența dezvoltării în loc de daunele acumulate, ceea ce necesită modele specifice de vârstă, biomarkeri și cadre interpretative”, scriu cercetătorii.
Cercetătorii care propun PROSPER menționează de asemenea ‘peakspan’, acea perioadă din viață când suntem la „performanțe maxime” – și toți o avem, la un moment dat (chiar dacă nu observi când trece).
Este o altă modalitate de a gândi la îmbătrânire: Nu doar câți ani trăim sau câți dintre acei ani sunt liberi de boli, ci și ce proporție din viața noastră o petrecem în ceea ce ar putea fi considerat apogeul nostru.
„Aceasta implică integrarea sistematică a datelor multi-omic, a fenotipurilor clinice și a măsurilor funcționale pe parcursul etapelor de dezvoltare, ceea ce va permite construirea de traiectorii biologice longitudinale care pot informa predicția riscurilor și intervențiilor”, scriu cercetătorii.
„În paralel, consorțiul își propune să dezvolte cadre diagnostice și terapeutice specifice pentru vârstă care pot fi integrate în îngrijirea obstetricală și pediatrică de rutină și, astfel, să schimbe accentul de la gestionarea reactivă a bolilor.”
Sursa articol https://www.sciencealert.com
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
