Microbiota intestinală ajută la menținerea sănătății, contribuind la procese esențiale precum imunitatea și metabolismul. Acestea mențin o comunicare bidirecțională cu creierul prin intermediul axei intestin-creier, astfel încât o perturbare într-un domeniu este legată de schimbări în celălalt. Studiile care implică animale și oameni indică o relație extrem de complexă între perturbarea microbiotei, metabolism și consumul de alcool.
Cercetătorii din Brazilia și Franța au hrănit inițial șoarecii cu o dietă bogată în zahăr și unt, apoi i-au trecut la o dietă standard. Acei șoareci au dezvoltat o preferință puternică pentru alcool în loc de apă, sugerând că retragerea dietei bogate în zahăr și unt a afectat sistemul lor de recompense, declanșând comportamente asemănătoare dependenței. În contrast, șoarecii hrăniți constant fie cu o dietă standard, fie cu o dietă bogată în zahăr și unt rămâneau fie aversi la alcool, fie neutri.
Șoarecii care s-au orientat către alcool aveau o compoziție microbiotică distinctă la nivelul colonului. Modificările în diversitatea și abundanța bacteriană erau legate de producția neobișnuită de metabolite și căi neurobiologice. Microbiota intestinală contribuie la metabolismul aminoacizilor, influențând la rândul lor metabolismul sistemic și neurotransmisia.
La șoarecii cu o preferință puternică pentru alcool, metabolismul aminoacizilor a scăzut. Efectele includ niveluri reduse ale unui aminoacid care contribuie la sistemul de recompense al alcoolului, și o producție diminuată de acizi grași cu lanț scurt, care ajută la reglarea preferințelor pentru alcool. Reducerea butiratului, de exemplu, o moleculă antiinflamatorie care ajută la reglarea apetitului și a poftelor pentru alcool, ar putea indica o vulnerabilitate crescută la consumul compulsiv de băuturi alcoolice.
O altă bacterie, implicată în boli metabolice și comportamente addictive, a devenit mai răspândită. Sinteza secundară a acizilor biliari a crescut de asemenea, contribuind potențial la creșterea inflamației și a permeabilității intestinale – două condiții asociate cu AUD. Cercetătorii au observat și schimbări în stresul oxidativ și metabolismul dopaminergic, care ar putea crește riscul de comportament de căutare a alcoolului și de consum excesiv.
Acest studiu subliniază rolul microbiotei intestinale în modularea metabolismului aminoacizilor și al metabolismului sistemic, afectând mai multe mecanisme neurobiologice implicate în vulnerabilitatea la dependența de alcool. Metabolitii derivați din microbiota intestinală ar
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
