Pe rețelele de socializare, televiziune și aplicații de wellness, mindfulness-ul este adesea prezentat ca ceva simplu – rămânerea calm și acordarea atenției momentului prezent.
Companii mari precum Google utilizează programe de mindfulness pentru a-i ajuta pe angajați să rămână concentrați și mai puțin stresați. Spitalele îl folosesc pentru a ajuta oamenii să gestioneze durerea și să-și îmbunătățească sănătatea mentală. Milioane de oameni folosesc acum aplicații de mindfulness care promit totul, de la reducerea stresului la un somn mai bun.
Pe lângă beneficiile evidente, există o problemă surprinzătoare sub valul actual de entuziasm: Cercetătorii, clinicienii și educatori nu sunt încă de acord cu ceea ce înseamnă cu adevărat mindfulness-ul – sau cum să-l măsoare.
Fiindcă diferiți cercetători măsoară lucruri diferite sub eticheta „mindfulness”, două studii pot oferi imagini foarte diferite despre ceea ce practica de fapt face. Pentru cineva care alege o aplicație sau un program de meditație pe baza rezultatelor cercetării, acest lucru contează.
Mindfulness-ul are rădăcini adânci în tradițiile contemplative budiste, hinduse, jainiste, sikhe și altele din Asia. Textul budist „Satipatthana Sutta: Fundamentele Mindfulness-ului” subliniază observația moment cu moment a corpului și minții.
Conceptul hindus de „dhyāna”, sau contemplare, cultivă concentrarea constantă asupra respirației sau unui mantra; practica jainistă „samayika”, sau practica echilibrului, dezvoltă o balanță calmă față de toți ființele; iar „simran” sikh, sau rememorare continuă, dizolvă gândul centrat pe sine într-o conștientizare mai profundă a realității subiacente în fiecare moment.
La sfârșitul secolului al XX-lea, profesorii și clinicienii au început să adapteze aceste tehnici pentru medii seculare, cel mai notabil prin reducerea stresului bazată pe mindfulness și alte programe terapeutice. De atunci, mindfulness-ul a migrat în psihologie, medicină, educație și chiar wellness-ul corporativ.
A devenit o unealtă larg utilizată – deși adesea definită diferit – în cadrul domeniilor științifice și profesionale.
În discutarea aplicării moderne a mindfulness-ului în domenii precum psihologia, provocarea definițională este în prim-plan. De fapt, diferiți cercetători se concentrează pe lucruri diferite și apoi își proiectează testele în jurul acestor idei.
Unii oameni de știință văd mindfulness-ul mai ales în termeni de accentuare a atenției și acordarea unei atenții deosebite la ceea ce se întâmplă chiar acum.
Sursa: [Articolul original](link către articolul original în limba engleză)
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
