Unul dintre modurile în care cercetătorii abordează această provocare constă în colectarea unui volum cât mai mare de date pentru cât mai multe ceasuri biologice, în căutarea unor modele și înțelegere care să le inspire mai multă încredere. Memoria prospectivă reprezintă capacitatea de a-ți aminti să finalizezi un plan făcut anterior. La fel ca toate formele funcției de memorie, aceasta scade odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce mecanismele de îmbătrânire generează o degenerare progresivă mai mare a țesutului cerebral. Într-un studiu recent cu acces deschis, cercetătorii raportează corelații între îmbătrânirea epigenetică accelerată măsurată în jurul vârstei de 40 de ani și disfuncția memoriei prospectivă prezentă zece ani mai târziu. Cu toate acestea, studiul nu a fost suficient de amplu, iar abordarea folosită pentru a evalua disfuncția memoriei nu a fost suficient de robustă pentru a detecta corelații la o anumită vârstă între îmbătrânirea epigenetică accelerată și funcția de memorie la acel moment. Acest lucru sugerează că mijlocul vieții reprezintă o fundație importantă pentru sănătatea ulterioară.
Linkul între accelerarea epigenetică a vârstei și reclamațiile subiective zilnice privind memoria: dovezi din Studiul Național al Experiențelor Zilnice
Algoritmii de metilare a ADN-ului, cum ar fi DunedinPACE, sunt din ce în ce mai folosiți pentru a studia mecanismele de îmbătrânire și a identifica asocieri cu factorii de risc în dezvoltarea și îmbătrânirea adulților. Dovezi crescânde sugerează că un ritm crescut de îmbătrânire epigenetică este asociat cu deteriorarea cognitivă și demența, însă corelația dintre îmbătrânirea epigenetică și plângerile subiective cognitive (de exemplu, uitarea unui nume sau uitarea să-ți iei medicamentele), un marker timpuriu al riscului de demență, rămâne neexplorată.
Folosind date din Studiul Național al Experiențelor Zilnice (NSDE) și Midlife in the United States (MIDUS; N = 232), am examinat relația dintre ritmul de îmbătrânire epigenetică (adică DunedinPACE) și reclamațiile subiective zilnice privind memoria (adică apariția, iritarea, interferența) la adulții de vârsta mijlocie și mai în vârstă. Nu am identificat efecte principale semnificative ale ritmului de îmbătrânire epigenetică asupra auto-raportărilor privind uitările zilnice.
Sursa articol: https://fightaging.org
Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.
