În restul zilei, te simți mahmur și lipsit de concentrare. Lucrurile care sunt de obicei distractive sau incitante nu îți oferă aceeași plăcere. Nu ai energie să faci exerciții, așa că le eviți. Nu te simți motivat să îți vezi prietenii, așa că anulezi planurile cu ei.
Te concentrezi pe ziua ta grea în timp ce încerci să adormi în acea noapte și începi să ai anxietate legată de ziua următoare. În loc să ai noaptea liniștită de somn de care ai nevoie, treci printr-o altă noapte de somn precar. Te afli prins într-un cerc vicios al somnului precar și al stării depresive.
Problemele legate de somn și cele de sănătate mentală merg adesea mână în mână. Problemele de somn sunt un simptom principal al depresiei. În plus, există dovezi solide că problemele de somn contribuie la multe tulburări de sănătate mintală, inclusiv schizofrenie și sindromul de stres post-traumatic, sau PTSD.
Cu toate acestea, sănătatea noastră mintală influențează și modul în care dormim. Probleme precum gândurile distrugătoare și dificultățile în relaxare pot face dificil pentru oameni să adoarmă sau să rămână adormiți, agravând problemele de somn.
Aceste probleme sunt deosebit de pronunțate în timpul sarcinii, când efectele circulare ale somnului inadecvat și ale provocărilor din sănătatea mentală pot avea efecte nocive asupra mamelor și a urmașilor lor.
Noi suntem un psiholog dezvoltamental și un student doctoral în psihologie care studiem somnul și sănătatea mintală de la sarcină până în viața adultă. Ca cercetători în acest domeniu, vedem impactul problemelor de somn și de sănătate mintală în mod direct.
Problemele de somn și cele de sănătate mintală sunt atât de împletite încât nu este surprinzător faptul că fiecare dintre ele poate agrava celălalt. Dar acest lucru face și mai dificil tratamentul lor.
Cercetătorii și profesioniștii din domeniul medical știu că somnul este esențial pentru funcționarea corectă a corpului și a creierului.
Somnul este important pentru stabilirea ritmurilor circadiene, care optimizează starea de alertă pe parcursul zilei și odihna pe timp de noapte. Când lumina soarelui scade seara, creierul produce mai mult hormonul melatonină, iar temperatura corpului tău scade pentru a promova somnul. Când creierul detectează lumina soarelui, reduce producția de melatonină, iar temperatura corpului crește pentru a promova starea de veghe.
Deși lumina și întunericul sunt cele mai importante semnale pentru creier despre când ar trebui să fii treaz și când ar trebui să dormi, alte aspecte precum stresul, perturbările în rutinele zilnice și interacțiunile sociale pot dezechilibra, de asemenea, ritmul circadian al corpului tău.
Ritmurile circadiene afectează alte procese biologice importante, inclusiv producția corpului de hormonul stresului cortisol. Cortizolul urmează un ritm zilnic în care este cel mai ridicat imediat după trezire dimineața și cel mai scăzut în mijlocul nopții.
Perturbările în somnul normal pot duce la dificultăți în reglarea zilnică a nivelurilor de cortizol, ceea ce poate avea consecințe negative pe termen lung asupra stării de sănătate.
Sursa: [Articolul original](link către articolul original în limba engleză)
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
