Aceste alegeri sunt numite decizii alimentare. Este modul în care luăm în considerare diferite aspecte ale unui aliment – gustul, sănătatea și prețul – pentru a decide ce să cumperi și ce să mănânci.
Nu este foarte bine înțeles cum creierul nostru folosește toate aceste informații diferite atunci când facem alegeri alimentare. Când devin disponibile informațiile despre fiecare aspect al alimentului pentru a fi luate în considerare de către creierul nostru? Asta am încercat să investigăm.
În noul nostru articol publicat în revista Appetite, arătăm cum, la doar câteva sute de milisecunde după ce am văzut un aliment, multe atribute diferite sunt reflectate în activitatea creierului. Acest lucru se întâmplă extrem de rapid, mult înainte ca o persoană să poată decide conștient dacă să cumpere sau să mănânce alimentul.
Desigur, viteza cu care creierul nostru procesează diferitele aspecte ale alimentelor va afecta deciziile noastre alimentare.
De exemplu, studiile au arătat că putem procesa cât de gustos găsim un aliment mai repede decât cât de sănătos este. Acest aspect poate influența alegerile noastre către alimente care au un gust mai bun în defavoarea celor mai sănătoase. Alimentele nesănătoase – gustoase, dar nu neapărat bune pentru noi – au un avantaj aici.
Pentru a investiga cât de repede procesăm diferite aspecte ale alimentelor, am folosit electroencefalografia, o metodă care ne permite să înregistrăm activitatea electrică a creierului cu precizie la milisecundă.
Am înregistrat activitatea creierului oamenilor în timp ce le arătam imagini cu diverse alimente, cum ar fi gustări, carne, fructe și dulciuri. De asemenea, le-am cerut oamenilor să evalueze fiecare aliment pe diferite aspecte, cum ar fi sănătatea, gustul, conținutul caloric, familiaritatea și cât de mult ar dori să mănânce acel aliment.
Apoi am folosit tehnici de învățare automată pentru a compara modelele de activitate cerebrală (cât de diferite au fost răspunsurile creierului la diferite alimente) cu modelele de evaluare (cât de diferit au fost evaluate acele alimente).
Acest lucru ne-a permis să testăm dacă alimentele care au avut cele mai mari diferențe în evaluări au avut și cele mai mari diferențe în activitatea creierului. Cu alte cuvinte – informațiile despre atributele alimentelor au fost de fapt reflectate în activitatea creierului oamenilor?
Informațiile despre diferite aspecte ale alimentelor, cum ar fi sănătatea, conținutul caloric și familiaritatea, au fost reflectate în activitatea creierului la doar 200 de milisecunde după ce imaginea alimentului a fost prezentată pe ecran.
Aceste răspunsuri rapide ale creierului au apărut înainte ca oamenii să fie conștienți conștient de alimentul pe care îl vedeau. Alte aspecte ale alimentelor, cum ar fi gustul și dorința de a mânca alimentul, au fost reflectate în activitatea creierului puțin mai târziu.
Aceste constatări sugerează că diferite aspecte ale alimentelor pot captiva atenția noastră în stadii incipiente și pot ajuta la ghidarea deciziilor noastre alimentare. Creierul evaluează automat multe aspecte diferite ale alimentelor și cu similitudine.
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.