Pe parcursul unui an, cercetătorii conduși de o echipă din Centrul de Cercetare Cooperativă în Biomateriale din Spania au adăugat cantități mici de aspartam în dietele șoarecilor de sex masculin. Această doză, administrată de mai multe zile la fiecare două săptămâni, echivala cu aproximativ un șesime din doza zilnică acceptabilă pentru consumul uman stabilită de Organizația Mondială a Sănătății.
Acești șoareci au pierdut mai multă greutate decât grupul de control netratat, având cu 10-20% mai puțină grăsime corporală, în medie, la sfârșitul studiului. Cu toate acestea, aceștia au dezvoltat semne îngrijorătoare de declin al inimii și creierului care necesită investigații suplimentare pentru a vedea dacă aceleași efecte ar putea apărea la oameni.
Cercetătorii au observat că inimile șoarecilor care au primit aspartam aveau o eficiență redusă de pompare, împreună cu modificări structurale și funcționale minore. Acest lucru indică o performanță afectată și un stres cardiac crescut, sugerează cercetătorii.
Absorbția glucozei, un combustibil esențial, în creier s-a modificat și la șoarecii tratați cu aspartam: inițial a crescut, dar a scăzut semnificativ până la sfârșitul experimentului de un an. Acest lucru ar putea priva creierul de energia de care are nevoie pentru a funcționa corespunzător.
Acest lucru s-a reflectat în faptul că șoarecii tratați cu aspartam s-au confruntat mai mult cu sarcinile de memorie și de învățare, indicând un declin cognitiv. Animalele care consumaseră aspartam s-au mișcat mai lent și au durat mai mult să scape din labirint, de exemplu.
„Este îngrijorător”, scriu cercetătorii, „faptul că regimul ușor aplicat aici, care este mult sub maximul echivalent permis pentru oameni, administrat doar trei zile la fiecare două săptămâni, poate altera funcția inimii și a creierului, precum și structura inimii.”
Este important să punem toate acestea în contextul altor studii. Cercetătorii remarcă că schimbările cognitive au fost „relativ ușoare” în comparație cu studiile anterioare efectuate pe șoareci care au consumat aspartam zilnic sau pentru o perioadă mai scurtă.
„Până când consecințele neurologice ale aspartamului sunt mai bine înțelese, copiii și adolescenții ar trebui probabil să evite aspartamul pe cât posibil, în special ca componentă regulată a dietei.”
Există multe variabile aici – nivelurile de dozare, durata studiului și dieta asociată – chiar înainte de a înțelege pe deplin impactul pe termen lung al aspartamului asupra sănătății umane.
Sursa: [Link către sursa originală a informației – dacă este disponibil]

Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.






