Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru bolile cronice și este caracterizată de o remodelare structurală și arhitecturală profundă a țesuturilor umane. Aici, prezentăm o evaluare cuprinzătoare a acestor schimbări folosind 25.712 imagini histopatologice de întregi lame din 40 de tipuri de țesuturi la 983 de indivizi din cohorta Genotype-Tissue Expression. Prin utilizarea învățării profunde, am cuantificat modificări morfologice subtile pentru a dezvolta „ceasuri de țesuturi”, predictorii vârstei biologice care reflectă integritatea structurală a țesutului și aptitudinea fiziologică. Aceste ceasuri se corelează cu markeri de îmbătrânire stabiliți, cum ar fi scăderea telomerilor, patologiile subclinice și comorbiditățile.
Prin evaluarea sistematică a ritmurilor de îmbătrânire biologică în organe, am identificat asocieri ale accelerării vârstei specifice țesuturilor cu factori demografici, de stil de viață și medicali, evidențiind factori de risc potențial modificați care afectează îmbătrânirea țesuturilor. În plus, prin integrarea datelor histologice și transcriptomice cuplate, am dezvoltat o strategie pentru a prezice decalajele de vârstă specifice țesuturilor direct din mostre de sânge. Am validat această abordare identificând îmbătrânirea organului relevantă pentru boală în cadrul unor cohorte independente pentru opt boli prevalente, inclusiv boala Alzheimer, accidentul vascular cerebral și boala Crohn. Acest lucru poziționează arhitectura tisulară ca un integrator critic al schimbărilor moleculare și celulare pe parcursul îmbătrânirii, demonstrează că imaginea histopatologică oferă un cadru solid pentru monitorizarea îmbătrânirii specifice țesuturilor și oferă o bază scalabilă pentru înțelegerea declinului fiziologic la nivel de organ în sănătate și boală.
Sursa articol: https://fightaging.org

Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.










