Vara aceasta, pentru locuitorii emisferei nordice, a fost marcată de incendiile de vegetație mortale din Europa, Statele Unite și Canada. În Marea Britanie, până la sfârșitul lunii iulie 2026, au ars deja peste 21.000 de hectare (52.000 de acri) în 66 de incendii mai mari de 30 de hectare (74 de acri), în timp ce Anglia și Țara Galilor au înregistrat cel mai secetos iulie din ultimele două secole, iar multe zone au intrat într-o stare oficială de secetă.
În Europa, Grecia, Spania, Franța și Olanda luptă simultan cu incendii majore, Spania raportând arderea a peste 186.000 de hectare (460.000 de acri) de la începutul anului.
Dr. Kamal Jyoti Maji, cercetător la London School of Hygiene & Tropical Medicine, explică de ce incendiile de vegetație sunt atât de toxice și periculoase și cum putem reduce daunele.
Incendiile de vegetație au impact asupra sănătății în diferite moduri, iar pericolul imediat al flăcărilor este doar unul dintre ele. Daunele cele mai directe sunt rănirea și decesul, distrugerea locuințelor și infrastructurii, precum și perturbarea evacuării care afectează îngrijirile medicale în desfășurare, în special pentru persoanele care depind de tratament regulat.
Pentru populația mai largă, impactul principal asupra sănătății publice provine din inhalarea fumului. Materiile particulate fine, sau PM2.5 (particule de 30 de ori mai mici decât lățimea unui fir de păr uman), și alte poluanți proveniți din ardere pot călători mult dincolo de focul în sine. Aceste particule au fost asociate cu creșterea bolilor respiratorii și cardiovasculare, a internărilor în spitale și a deceselor premature. O analiză globală a estimat că PM2.5 asociat incendiilor de vegetație este responsabil cu o mortalitate excesivă semnificativă la nivel mondial în fiecare an.
Incendiile de vegetație coincid adesea cu valuri de căldură și condiții de secetă care sunt la rândul lor periculoase. Când căldura, seceta și fumul de la incendii se combină, așa cum se întâmplă în Europa vara aceasta, povara cumulativă asupra sănătății este mai mare decât cea a oricărui pericol singular.
Există, de asemenea, dovezi crescânde cu privire la impactul psihologic al incendiilor de vegetație, cum ar fi anxietatea, traumele și sentimentul de pierdere datorită pagubelor repetate aduse peisajelor familiare. Acest aspect contează pentru persoanele care trec prin sezoane repetate de incendii chiar și atunci când expunerea fizică la fum este limitată.
Fumul produs de incendii este o amestecătură complexă dominată de materii particulate fine (PM2.5), alături de monoxid de carbon, oxizi de azot, compuși organici volatili și hidrocarburi aromatice policiclice. Particulele pătrund adânc în plămâni și trec în sânge, cauzând daune respiratorii și cardiovasculare.
Când focul se extinde în zone urbane, fumul poate deveni și mai toxic. Pe măsură ce focul mistuie clădiri, vehicule, materiale plastice sau echipamente electrice, materialele arzând eliberează contaminanți suplimentari.
Sursa articol https://medicalxpress.com
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
