O echipă de la Universitatea din Oregon a descoperit acum un posibil nou mod de a ataca aceste tumori: nanoparticule acoperite cu zahăr.
Conform unui studiu efectuat pe șoareci și publicat în Journal of Controlled Release, „dispozitivul” de zahăr folosit de nanoparticule le ajută să treacă de bariera sânge-creier până la locul cancerului, vizând direct glioblastomul și evitând toxicitatea măsurabilă în organele principale.
Tipul specific de zahăr este important: cercetătorii au folosit manoză, care este strâns legată de glucoză. Atât glucoza, cât și manoza obțin permisiunea de a trece prin bariera sânge-creier ca surse de energie, printr-o moleculă transportoare numită GLUT1.
„Sângele conține concentrații relativ ridicate de glucoză, iar asta este cu ce se confruntă nanoparticulele pentru a atrage atenția GLUT1”, spune specialistul în farmacie Oleh Taratula.
„Pentru ca nanoparticulele să o obțină, au nevoie de o suprafață de zahăr dens acoperit, și asta este inovația noastră centrală.”
Cheia trucului a fost legarea manozei de colesterol, care servește ca bloc de construcție principal al nanoparticulelor. Acest lucru a însemnat că mult mai mult zahăr putea fi încărcat în fiecare pachet, făcându-le mai atractive pentru GLUT1 și bariera sânge-creier.
În experimentele pe modele de șoareci, nanoparticulele acoperite cu zahăr au ajuns la creier de 9,9 ori mai eficient decât nanoparticulele neacoperite. La acest punct, al doilea beneficiu al manozei intră în joc: tumorile de glioblastom nu pot obține suficient zahăr.
Asta înseamnă că nanoparticulele se acumulează exact acolo unde trebuie, livrându-și încărcătura de ARN mesager (mRNA) – instrucțiuni genetice care spun celulelor canceroase să înceapă să producă proteina supresoare a tumorii PTEN.
„Glioblastomul este reprogramat metabolic și exprimă GLUT1 la trei ori nivelurile țesutului cerebral normal, astfel încât particulele se acumulează preferențial în țesutul tumoral după trecerea barierei sânge-creier”, explică specialistul în livrarea medicamentelor Olena Taratula.
„Și restabilirea expresiei PTEN în celulele tumorale reia controlul creșterii. Prin administrarea repetată, tumora s-a micșorat fără nicio toxicitate măsurabilă a organelor.”
Rezultatele finale au fost pozitive. În șoarecii netratați, în medie 52% dintre creierele de șoareci erau ocupate de o tumoră după 28 de zile; pentru șoarecii tratați cu nanoparticule acoperite cu zahăr, această povară tumorală a scăzut la doar 2,3% în medie.
Timpul mediu de supraviețuire s-a prelungit și la șoarecii tratați față de cei netratați, de la 33 la 49 de zile. Aceasta nu a funcționat ca o vindecare, dar a îmbunătățit semnificativ timpul de supraviețuire.
Unul dintre principalele avertismente ale acestor experimente este că acestea au fost limitate la șoareci, iar va trebui să vedem cum funcționează aceasta în celulele cerebrale umane – și cu glioblastomul real.
Sursa articol https://www.sciencealert.com
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
