Într-un articol deschis astăzi, cercetătorii discută două abordări mai puțin drastice pentru a schimba în mod favorabil comportamentul astrocitelor din creierul în vârstă. Într-un caz, se utilizează o mică moleculă pentru a induce un grad mai mic de supraactivare inflamatorie la astrocite, ducând la o funcționare îmbunătățită a țesutului cerebral într-un studiu pe animale. În celălalt caz, se folosește o terapie genetică pentru a permite astrocitelor să producă mai multe dintr-o proteină matrice extracelulară secretată, care este importantă pentru crearea și funcționarea conexiunilor sinaptice între neuroni; nivelurile acestei proteine scad odată cu înaintarea în vârstă și în condițiile neurodegenerative. Din nou, această intervenție îmbunătățește funcționarea țesutului cerebral îmbătrânit, așa cum a fost evaluată într-un studiu pe animale.
Astrocitele în îmbătrânirea creierului și neurodegenerare: Mecanisme celulare și strategii intervenționale
Discutăm cum îmbătrânirea astrocitelor contribuie la declinul cognitiv și evidențiem dovezi emergente despre cum orientarea astrocitelor, atât genetic cât și farmacologic, ar putea salva declinul cognitiv asociat cu îmbătrânirea și bolile neurodegenerative. Astrocitele produc mai multe molecule care controlează formarea și funcționarea sinapselor, care sunt reduse în creierul îmbătrânit și în modelele de boală Alzheimer. În acest context, studiile recente indică faptul că astrocitele suferă o remodelare moleculară și funcțională semnificativă în timpul îmbătrânirii. În mod remarcabil, senescența astrocitelor a fost asociată cu pierderea lamininei-B1, alterări nucleare, capacitate sinaptogenică și neuritogenică afectată, metabolismul glutamatului alterat și disfuncția mitocondrială, toate acestea putând contribui la suportul neuronal redus și integritatea circuitului. În paralel, progresele recente au arătat că răspunsurile astrocitelor în timpul îmbătrânirii includ, de asemenea, diverse stări reactive care variază în funcție de regiunea creierului, microîmprejurare și stadiul bolii. În mod important, caracteristicile asociate cu senescența și cele reactive nu sunt excluzive unele față de altele și pot coexista sau interacționa, contribuind în continuare la disfuncția sinaptică și la creșterea vulnerabilității la neurodegenerare.
Sursa articol: https://fightaging.org
Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.
