Pe lângă schimbările fizice precum reducerea forței sau mișcarea mai lentă, mulți adulți în vârstă se confruntă cu probleme de memorie, atenție și sarcini cotidiene.
Cercetătorii au petrecut ani încercând să înțeleagă de ce unii oameni rămân mental ageri în timp ce alții se deteriorează mai repede. O idee care atrage tot mai mult interes este multilingvismul, capacitatea de a vorbi mai mult de o limbă.
Atunci când cineva cunoaște două sau mai multe limbi, toate acele limbi rămân active în creier. De fiecare dată când o persoană multilingvă vrea să vorbească, creierul trebuie să selecteze limba potrivită, în timp ce împiedică celelalte să interfereze. Această exercițiu mental constant acționează ca un fel de „antrenament zilnic al creierului”.
Alegerea unei limbi, suprimarea celorlalte și comutarea între ele întărește rețelele creierului implicate în atenție și control cognitiv. Pe parcursul vieții, cercetătorii cred că acest antrenament mental constant ar putea ajuta la protejarea creierului pe măsură ce îmbătrânește.
Studiile care compară persoanele bilingve cu cele monolingve au sugerat că persoanele care folosesc mai mult de o limbă ar putea menține abilități cognitive mai bune în viața târzie. Cu toate acestea, rezultatele studiilor au fost inconsistente. Unele au raportat avantaje clare pentru bilingvi, în timp ce altele au găsit diferențe mici sau deloc.
Un nou studiu la scară largă oferă acum dovezi mai puternice și o perspectivă importantă: vorbirea unei limbi suplimentare pare benefică, dar vorbirea mai multor limbi pare chiar mai bună.
Acest studiu a analizat datele a peste 86.000 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 51 și 90 de ani din 27 de țări europene. Cercetătorii au folosit o abordare de învățare automată, ceea ce înseamnă că au antrenat un model informatic pentru a detecta modele în mii de puncte de date. Modelul a estimat cât de bătrân părea cineva pe baza funcționării zilnice, memoriei, nivelului de educație, mișcării și condițiilor de sănătate precum bolile de inimă sau pierderea auzului.
Compararea acestei „vârste estimate” cu vârsta reală a unei persoane a creat ceea ce cercetătorii au numit un „decalaj biocomportamental de vârstă”. Acesta este diferența dintre cât de bătrân pare cineva și cât de bătrân pare pe baza profilului său fizic și cognitiv.
Un decalaj negativ însemna că cineva părea mai tânăr decât vârsta lor biologică. Un decalaj pozitiv însemna că păreau mai în vârstă.
Echipa a analizat apoi cât de multilingv era fiecare țară, examinând procentul de persoane care nu vorbeau alte limbi în afară de limba maternă, una, două, trei sau mai multe.
Țările cu o expunere ridicată la multilingvism includ locuri precum Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda și Malta, unde vorbirea mai multor limbi este obișnuită. Țările cu un nivel scăzut de multilingvism includ Regatul Unit, Ungaria și România.
Oamenii care trăiesc în țările unde multilingvismul este comun aveau o probabilitate mai mică de a prezenta semne de îmbătrânire accelerată. Vorbitorii monolingvi, în schimb, aveau mai multe șanse să pară biologic mai în vârstă.
[Sursa originală](link aici)
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.