Cercetătorii, conduși de o echipă de la Institutul German de Nutriție Umană Potsdam-Rehbruecke (DIfE), au plasat 31 de femei supraponderale sau obeze pe două programe diferite de post intermitent timp de două săptămâni fiecare. Programele au fost de la 8 dimineața la 4 după-amiază sau de la 1 după-amiază la 9 seara, un anumit tip de post intermitent cunoscut sub numele de alimentație restricționată în timp.
În timp ce programul diferea, parametrii dietetici erau aceiași: participanții puteau mânca așa cum obișnuiau, și, prin urmare, să consume același număr total de calorii (făcând acesta un studiu izocaloric).
În ciuda faptului că femeile au pierdut în greutate, alte beneficii care ar fi putut fi așteptate pe baza cercetărilor anterioare – inclusiv niveluri mai scăzute de zahăr din sânge, tensiune arterială mai mică și colesterol mai scăzut – nu s-au regăsit în date, ridicând întrebări despre cât de eficiente sunt aceste rutine de postare cronometrată.
„Efectele cardiometabolice benefice descrise anterior ar putea fi induse de revistasanatatii.ro/impactul-fibrei-ne-digestibile-asupra-incetinirii-procesului-de-imbatranire-la-soareci/" title="Impactul Fibrei Ne-Digestibile asupra Încetinirii Procesului de Îmbătrânire la Șoareci" class="aigl-auto-link">restricționarea calorică mediată de alimentația restricționată în timp și nu de scurtarea ferestrei de alimentație în sine”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată.
„În acest studiu aproape izocaloric, nu s-au observat îmbunătățiri ale parametrilor metabolici după două săptămâni de alimentație restricționată în timp.”
Descoperirile sugerează că ar putea fi reducerea calorică și nu alimentația restricționată în timp care stimulează indicatorii cheie de sănătate în interiorul organismului, deși este important să avem în vedere că acesta a fost un studiu de amploare relativ mică și pe termen scurt.
În plus față de scăderea modestă în greutate observată în studiu, cercetătorii au remarcat schimbări în ceasurile biologice ale participanților. Programul alimentar restricționat în timp a modificat momentul ritmurilor lor circadiene, inclusiv cele care îi împing pe organism spre somn.
Este încă o dovadă că ceasurile noastre interne pot fi parțial controlate de momentul în care bem și mâncăm, precum și de alte declanșatoare (cum ar fi momentul în care soarele apune). Acest lucru ar putea influența problemele de sănătate asociate cu mâncatul târziu în timpul nopții, de exemplu.
„Cei care vor să slăbească sau să-și îmbunătățească metabolismul ar trebui să acorde atenție nu doar ceasului, ci și echilibrului lor energetic”, spune biologul și nutriționistul Olga Ramich, de la DIfE.
Îmbunătățirea sănătății metabolice este deosebit de importantă în abordarea rezistenței la insulină și a diabetului. Viitoarele descoperiri precum acestea ar putea schimba modul în care sunt structurate dietele pentru persoanele cu astfel de afecțiuni sau care sunt la risc de a le dezvolta.
Cercetătorii sunt dornici să continue investigarea relației dintre consumul de calorii și momentul consumului de calorii. Este posibil ca în scenariile hipocalorice (când caloriile sunt restricționate), momentul să aibă un anumit impact asupra markerilor biologici de sănătate.
Sursa: [Link către sursa originală a informației, dacă este disponibil]
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
