Pe parcursul a 25 de ani, un studiu efectuat pe aproape 6.000 de adulți a descoperit că deteriorarea subtilă a mușchiului inimii în mijlocul vieții poate prezice riscul de demență decenii mai târziu.
Cercetarea, cunoscută sub numele de studiul Whitehall, a urmărit funcționari civili din Marea Britanie cu vârste cuprinse între 45 și 69 de ani și a măsurat nivelurile unei proteine numită „troponină I cardiacă” din sângele lor. Troponina I apare în sânge atunci când celulele inimii sunt deteriorate și este folosită pentru a ajuta la diagnosticarea atacurilor de cord.
Proteina este detectată utilizând un test de sânge standard. Aceste teste au devenit mai sensibile în ultimii ani, astfel încât chiar și cantități foarte mici de troponină pot fi acum detectate – niveluri mult sub cele observate în caz de atac de cord – și aceste mici modificări pot semnala multe alte condiții.
În cadrul studiului Whitehall, persoanele cu cele mai mari niveluri de troponină I în mijlocul vieții aveau cu 38% mai multe șanse de a fi diagnosticate cu demență mai târziu în viață decât cei cu cele mai scăzute niveluri. Aceste creșteri mici nu cauzează simptome evidente, precum dureri în piept, dar sugerează că inima este supusă unui efort chiar dacă o persoană se simte bine.
Pe parcursul celor 25 de ani, persoanele cu niveluri inițiale mai mari de troponină aveau mai multe șanse de a dezvolta demență decât cei cu niveluri mai scăzute. Pentru fiecare dublare a troponinei, riscul de demență creștea cu 10%, chiar și după luarea în considerare a vârstei, sexului, tensiunii arteriale, colesterolului, diabetului și altor factori de risc cardiovasculare.
La 15 ani de la începerea studiului, scanările cerebrale prin RMN ale a 641 de participanți au arătat diferențe clare. Cei care aveau cele mai mari niveluri de troponină în mijlocul vieții aveau un volum mai mic de substanță cenușie și mai multă micșorare a hipocampului, zona importantă pentru memorie, comparativ cu grupul cu niveluri scăzute de troponină. Acest lucru era similar cu aproximativ trei ani în plus de îmbătrânire în creier.
De ce sănătatea inimii în jurul vârstei de 50 de ani prevestește declinul creierului decenii mai târziu? Răspunsul stă în circulație.
Creierul depinde de un aport constant și bogat de sânge. Dacă inima pompează mai puțin eficient sau dacă arterele sunt rigide și înguste din cauza aterosclerozei, rețeaua delicată de vase mici din creier devine lipsită de oxigen. Acest deteriorare cronică de grad scăzut poate accelera procesele care duc la demență.
Același studiu a constatat că persoanele cu niveluri mai ridicate de troponină în mijlocul vieții au experimentat de asemenea declinuri mai rapide în memorie și raționament de-a lungul timpului. La vârsta de 90 de ani, performanța cognitivă a acestora era echivalentă cu cea a persoanelor cu doi ani mai în vârstă decât cei cu niveluri mai scăzute de troponină.
Aceste rezultate se potrivesc cu ceea ce se știe deja. Comisia Lancet din 2024 privind demența a estimat că 17% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite sau amânate prin îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, prin scăderea tensiunii arteriale, gestionarea colesterolului, menținerea activității fizice și evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool.
De asemenea, o analiză anterioară din aceeași cohortă Whitehall a arătat că persoanele cu o bună sănătate cardiovasculară au avut un risc mai mic de a dezvolta demență mai târziu în viață.
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.