Sinteza proteinelor scade odată cu înaintarea în vârstă în multe țesuturi, însă dacă această scădere contribuie activ la îmbătrânirea fiziologică rămâne neclară. Ovocitele pot fi în mod special vulnerabile deoarece se bazează pe ribozomi sintetizați în timpul creșterii și menținuți pe perioade lungi fără înlocuire continuă. Aici, se arată că capacitatea de translatare în scădere este un component cauzal al îmbătrânirii ovocitare. Un ecranaj genetic neînțărit a identificat doza de ribozomi ca un determinant major al longevității ovocitelor, iar reducerea experimentală a abundenței de ribozomi a fost suficientă pentru a accelera pierderea competenței de dezvoltare și a recapitula prematur defectele meiotice care apar în timpul îmbătrânirii naturale, producând în același timp defecte în dezvoltarea embrionară timpurie.
Ribozomii izolați din ovocitele îmbătrânite de Drosophila prezintă o activitate de translatare cu aproximativ 50% mai mică, în ciuda unei scăderi modeste în abundența ribozomilor și a unei structuri și compoziții generale păstrate, ambele subunități ribozomale contribuind la această scădere funcțională. Sinteza proteinelor scade și semnificativ în ovocitele de șoarece în metafază-I îmbătrânite. Împreună, aceste descoperiri identifică mașinăria translatațională de durată ca o vulnerabilitate intrinsecă a ovocitelor și stabilesc scăderea funcției ribozomale ca un contribuitor mecanic la îmbătrânirea reproductivă.
Link: https://doi.org/10.64898/2026.09.29.755503
Sursa articol: https://fightaging.org
Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.
