**Alimentele ultra-procesate sunt înlocuitoare ale alimentelor și meselor tradiționale la nivel global, degradând calitatea dietei și contribuind la creșterea bolilor cronice legate de dietă.**
Și în ciuda sumelor combinate cheltuite pentru publicitate de către principalii producători de alimente ultra-procesate, depășind chiar bugetul total al Organizației Mondiale a Sănătății, există multe lucruri pe care guvernele, comunitățile și profesioniștii din domeniul sănătății pot face în legătură cu aceasta.
Acestea sunt concluziile noastre, publicate astăzi în jurnalul The Lancet, din cele trei lucrări de referință despre alimentele ultra-procesate.
Produsele ultra-procesate sunt create din ingrediente industriale și aditivi cosmetici, conținând în mod tipic puține sau deloc ingrediente intacte. Exemple includ băuturile răcoritoare, chipsurile și multe cereale pentru micul dejun.
Problema, susținem noi, nu este lipsa de voință din partea indivizilor, ci este în primul rând condusă comercial – rezultatul unei industrii puternice.
Prima lucrare rezumă dovezi, arătând că alimentele ultra-procesate se răspândesc la nivel global. Ponderea alimentelor ultra-procesate în diete a crescut de-a lungul deceniilor în țările din întreaga lume.
În Statele Unite, Regatul Unit și Canada, aceasta a fost constant ridicată de decenii (aproximativ 50% din energia zilnică). Alimentele ultra-procesate sunt practic dieta națională. Aceeași situație se aplică și în Australia.
În al doilea rând, această lucrare arată că dietele bogate în alimente ultra-procesate determină supraalimentarea și sunt sărace din punct de vedere nutrițional: mai multe zaharuri, grăsimi saturate și densitate energetică, mai puține fibre și vitamine și minerale esențiale, și mai puține alimente integrale.
În al treilea rând, această lucrare rezumă riscurile pentru sănătate. O revizuire sistematică pe care am efectuat-o, care a inclus 104 studii pe termen lung, a constatat că 92 au raportat riscuri asociate mai mari de una sau mai multe boli cronice.
Meta-analizele acestor studii au confirmat asocieri pentru obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune arterială, colesterol ridicat, boli cardiovasculare, boala renală cronică, boala Crohn, depresie și deces prematur din toate cauzele.
Este esențial să înțelegem că nu este vorba doar despre „prea mult zahăr, sare și grăsimi”. Studiile clinice arată că atunci când adulții consumă diete bogate în alimente ultra-procesate, aceștia consumă aproximativ 500-800 de calorii în plus pe zi, câștigă în greutate și masă grasă, și mănâncă mai rapid, în comparație cu consumul unei diete non-ultra-procesate cu aceleași proporții de macronutrienți.
Acest lucru se datorează probabil densității energetice mai mari, gustului plăcut și texturilor moi care fac ca supraconsumul de alimente ultra-procesate să fie ușor.
Este clar necesară o cercetare suplimentară. Cu toate acestea, dovezi sunt acum suficient de puternice pentru a justifica o intervenție globală în domeniul sănătății publice.
A doua noastră lucrare prezintă opțiuni de politici pentru guvernele care doresc să abordeze problema. Patru se evidențiază:
1. Schimbarea produselor: reformularea – atunci când zahărul este înlocuit cu îndulcitori sau grăsimea este înlocuită cu aditivi care oferă o textură asemănătoare cu grăsimea – nu rezolvă problema.
În schimb, guvernele ar putea impune limite privind anumiți aditivi și să folosească „etichetarea alimentelor ultra-procesate”.
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.