Condus de cercetători de la Universitatea Comenius din Slovacia, studiul a folosit mostre de fecale pentru a evalua microbiomul intestinal al 117 copii.
Studiul exploratoriu a inclus 30 de băieți cu tulburare de spectru autist (TSA), 21 de fete cu anorexie nervoasă și 14 copii cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD). Restul de mostre au fost prelevate de la copii sănătoși și neurotipici, grup furnizând un grup de control.
Raportul a două grupuri dominante de microbi în intestinul uman, Bacteroidetes față de Firmicutes, a fost mai mare în toate cele trei grupuri de tulburări decât în mod obișnuit în grupul de control.
„Această creștere a Bacteroidetes, în special în TSA, și o scădere a Firmicutes, în special în ADHD și AN, corespunde cu constatări în boli inflamatorii, unde raporturile alterate au fost legate de metabolismul glucozei, inflamație și reglarea sațietății”, scriu autorii.
În grupurile ADHD și autism, bogăția speciilor de microbiom a fost mai mică decât de obicei. Cercetătorii au măsurat niveluri mai ridicate de Escherichia, microbi care stau de obicei în corpul nostru fără a provoca daune, dar care cauzează infecții grave atunci când sunt ridicate în număr sau migrează din locul lor.
Bacteriile Desulfovibrio erau mai abundente la copiii cu ADHD și la fetele cu anorexie nervoasă. Aceste bacterii sunt cunoscute pentru traiul în medii cu nutrienți scăzuti, înfundate cu apă, unde reduc sulfatul ca sursă de energie. Ele se găsesc de asemenea frecvent în intestinele umane, dar la niveluri scăzute, putând cauza boli când cresc în dezechilibru.
Între timp, copiii cu ADHD și fetele cu anorexie nervoasă găzduiau mai puțin Faecalibacterium decât colegii lor. Acest bacteriu este în mod obișnuit abundent în microbiomurile umane sănătoase, iar nivelurile mai scăzute au fost asociate cu afecțiuni inflamatorii precum boala inflamatorie intestinală, cancerul colorectal și depresia.
„Mai ales, s-au observat anumite asemănări în abundanța taxonilor microbiotici din toate cohortele de pacienți, subliniind influența conceivabilă a compoziției microbiotei intestinale asupra manifestărilor comportamentale ale tulburărilor mintale”, concluzionează autorii.
Știm că dieta are un impact direct asupra diversității și speciilor care alcătuiesc microbiomurile noastre: mai puțină varietate în meniu înseamnă în mod obișnuit mai puțină varietate în flora noastră intestinală.
Alegerile selective, lente și restrictive sau excesive în alimentație sunt comune la copiii cu autism și ADHD din cauza problemelor senzoriale, iar restricția deliberată a alimentelor este o caracteristică definitorie a anorexiei nervoase. Asemănările în microbiomurile intestinale ale acestor copii pot apărea din cauza dietelor lor limitate. Schimbările în microbiomul intestinal pot agrava, de asemenea, problemele de sănătate mintală, iar acestea, la rândul lor, pot influența intestinul, contribuind și mai mult la
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.