Într-un nou articol de perspectivă, cercetătorii de la Universitatea din New South Wales (UNSW) din Australia susțin importanța prioritizării timpului în beneficiul creierului nostru.
Timpul disponibil este necesar pentru a avea grijă de sănătatea noastră în multe moduri: dormit suficient, achiziționat alimente proaspete pentru o alimentație sănătoasă și socializarea regulată, de exemplu, toate concurează cu cerințele zilnice ale muncii, călătoriilor și timpului liber.
Multe dintre aceste factori de stil de viață sunt considerate a fi legate și de șansele noastre de a dezvolta demență, inclusiv cât de singuri ne simțim, cât de multă mâncare fast-food consumăm, calitatea somnului pe care îl avem, nivelul de exercițiu pe care îl facem și chiar rutinele noastre de igienă orală.
„Pană la 45% din cazurile de demență la nivel mondial ar putea fi prevenite dacă factorii de risc modifcabili ar fi eliminați,” spune epidemiologul Susanne Röhr. „Cu toate acestea, multe persoane pur și simplu nu au timpul disponibil pentru a face exerciții, a se odihni corespunzător, a mânca sănătos sau a rămâne conectate social.”
„Această lipsă de timp – ceea ce numim ‘sărăcie de timp’ – reprezintă o barieră ascunsă în reducerea riscului de demență.”
Cu alte cuvinte, pașii pentru a reduce riscul de demență sunt adesea compromiși de presiunile muncii, îngrijirea copiilor și a părinților și tot ceea ce viața modernă ne aduce face ca nu avem întotdeauna timp să facem cele mai bune alegeri.
Unii demografici au chiar mai puțin timp decât alții, subliniază cercetătorii: rămâne faptul că femeile se ocupă în majoritate de sarcinile de îngrijire din întreaga lume, în timp ce cei cu venituri mai mici trebuie să lucreze ore mai lungi sau mai puțin regulate.
Conform cercetătorilor, avem nevoie să petrecem aproximativ 10 ore pe zi pentru îngrijirea creierului pentru a rămâne sănătoși. Aceasta înseamnă să dormim suficient, să mâncăm și să bem bine, să interacționăm cu alte persoane social și să facem exerciții.
„Pentru mulți, în special pentru cei în situații defavorizate sau de îngrijire, acest lucru pur și simplu nu este realizabil în condițiile actuale,” spune cercetătoarea în psihologie Simone Reppermund.
„Abordarea sărăciei de timp este, prin urmare, esențială dacă ne luăm în serios prevenirea demenței.”
Soluțiile ar necesita o combinație complexă de sprijin comunitar, inclusiv îmbunătățiri privind îngrijirea copiilor, aranjamente de muncă mai flexibile (cum ar fi săptămânile de lucru de patru zile), rețele de transport public îmbunătățite și dreptul de a te deconecta.
Este o provocare dificilă – dar dacă nu se iau măsuri, susțin cercetătorii, atunci ratele de demență vor continua să crească. Și, așa cum se întâmplă adesea în domeniul sănătății publice, cei mai defavorizați vor purta cea mai mare povară.
„Politica și cercetarea asupra sănătății creierului s-au concentrat foarte mult pe schimbările de comportament individuale,” spune neuropsihiatrul Perminder Sachdev.
„Dar dacă oamenilor nu li se acordă resurse temporale pentru a pune în aplicare aceste recomandări, risculăm să lăsăm în urmă pe cei care au nevoie de i
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.