Acest ciclu, cunoscut sub numele de ritm circadian, ne spune când să ne ridicăm din pat și când să mergem la culcare, menținând o serie de procese biologice interne care se desfășoară fiabil la timp pe parcursul fiecărui ciclu de 24 de ore.
Dezechilibrele în modelele de somn au fost legate anterior de Alzheimer, așa că cercetătorii conduși de o echipă de la Școala de Medicină de la Universitatea Washington (WashU Medicine) au analizat mai atent ritmurile circadiene ale genelor asociate cu factorii de risc ai bolii.
Comparând creierele șoarecilor cu o condiție similară cu cea a Alzheimerului cu cele ale șoarecilor sănătoși la diferite vârste, cercetătorii au măsurat expresia genelor-cheie în două tipuri specifice de celule: astrocite, care asistă neuroni, și celulele imune numite microglia. Rezultatele au fost apoi confirmate în țesut uman.
„Există 82 de gene care au fost asociate cu riscul de Alzheimer, iar am constatat că ritmul circadian controlează activitatea a aproximativ jumătate dintre acestea”, spune neurologul Erik Musiek de la WashU Medicine.
„Știind că multe dintre aceste gene ale Alzheimerului sunt reglementate de ritmul circadian ne oferă oportunitatea de a identifica tratamente terapeutice pentru a le manipula și a preveni progresia bolii.”
Cu alte cuvinte, ceasurile care guvernează comportamentul celulelor noastre au o influență puternică asupra unui număr de gene legate de patologia Alzheimerului în moduri care ar putea să interfereze potențial cu funcționarea normală a creierului și, în special, cu capacitatea sa de a elimina deșeurile toxice.
Șoarecii cu Alzheimer au fost modificați genetic pentru a dezvolta plăci de proteină beta-amiloid în creier, care se dezvoltă odată cu boala. Nu este încă clar dacă aceste aglomerări perturbă ritmul sau dacă un ciclu perturbat declanșează formarea plăcilor, deși cercetătorii bănuiesc că ceasurile circadiene modificate ar putea fi o cauză de îngrijorare.
Aceasta are sens în contextul a ceea ce se știe deja despre Alzheimer, care afectează rutinele zilnice ale corpului nostru. Există chiar un termen pentru creșterea confuziei care apare în timpul serii târzii sau seara – cunoscut sub numele de „sundowning”.
„Ritmurile circadiene în expresia genelor sunt dependente de celule și de context și oferă informații importante despre funcția glială în sănătate, boala Alzheimer și îmbătrânire”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată.
Se crede că aproximativ o cincime dintre genele genomului uman își modifică expresia în răspuns la ceasurile corpului, influențând procese precum digestia, somnul și repararea organismului.
Cu dovezi ale oscilațiilor zilnice în celulele creierului afectate de neurodegenerare, cercetătorii pot investiga modalități de contracarare a efectelor patologiei.
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.