Oamenii sunt adesea sfătuiți să-și protejeze sănătatea prin exerciții fizice mai intense și o alimentație mai bună. Aceste sfaturi sunt importante, dar omit ceva crucial. Chiar și cei care îndeplinesc obiectivele de exerciții fizice recomandate pot fi în continuare expuși unor riscuri mai mari pentru sănătate dacă își petrec cea mai mare parte a zilei pe scaun.
Acest lucru se datorează faptului că comportamentul sedentar și inactivitatea fizică nu sunt același lucru.
Inactivitatea fizică înseamnă să nu faci suficiente exerciții moderate sau intense. Ghidurile de sănătate publică recomandă cel puțin 150 de minute de activitate moderată pe săptămână, precum mersul rapid sau ciclismul, sau 75 de minute de activitate intensă, precum alergarea.
Pe de altă parte, comportamentul sedentar se referă la perioade lungi de stat sau culcat cu un consum de energie foarte scăzut, fie la birou, în fața televizorului sau în timpul unui lung drum.
Astfel, o persoană poate fi activă fizic și totuși extrem de sedentară. Cineva ar putea să facă o alergare înainte de serviciu, apoi să rămână așezat pentru cea mai mare parte a următoarelor opt ore. Exercițiul ajută, dar nu șterge efectele timpului îndelungat petrecut pe scaun asupra organismului.
Când corpul stă nemiscat pentru perioade lungi, încep să aibă loc o serie de schimbări. Activitatea mușchilor scheletici scade, făcând mai dificil pentru corp să absoarbă glucoza din sânge.
În timp, acest lucru contribuie la rezistența la insulină, unul dintre principalele căi spre diabetul de tip 2. De asemenea, metabolismul grăsimilor încetinește.
Circulația sângelui devine mai puțin eficientă, reducând livrarea oxigenului și a substanțelor nutritive către țesuturi. Acest lucru poate afecta funcția vasculară și, în timp, contribui la creșterea tensiunii arteriale.
Împreună, aceste schimbări metabolice și circulatorii cresc riscul problemelor cardiometabolice, inclusiv niveluri ridicate de zahăr din sânge, colesterol nesănătos și acumularea de grăsime abdominală.
Starea de inactivitate prelungită afectează și sistemul musculo-scheletic. O postură proastă și mișcarea limitată pun presiune pe gât, umeri și zona lombară, explicând durerile atât de comune printre angajații de birou.
Efectele nu sunt doar fizice. Perioadele lungi de inactivitate pot reduce vigilența, concentrarea și nivelurile de energie. Angajații care stau pentru perioade îndelungate raportează adesea că se simt mai leneși și mai puțin productivi.
La nivel global, inactivitatea fizică contribuie la aproximativ patru-cinci milioane de decese în fiecare an. Mare parte din răspunsul de sănătate publică s-a concentrat pe încurajarea oamenilor să facă mai mult exerciții, dar reducerea timpului petrecut pe scaun este tot mai recunoscută ca un obiectiv important în sine.
Sursa articol https://www.sciencealert.com
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
