Boala Alzheimer (AD) nu este un rezultat inevitabil al patologiei, ci un proces dinamic modelat de modul în care celulele creierului răspund la amiloid-β (Aβ) și tau. Pentru a dezlega aceste răspunsuri, am combinat transcriptomica spațială și secvențierea ARN la nivel de singul nucleu din cortexul frontal superior al octogenarilor care trăiesc cu sau fără demență și al centenarilor cognitiv sănătoși cu acumulare comparabilă de Aβ. Am identificat șase domenii tisulare distincte reprezentând un continuu patologic spațial al AD, cu un punct cheie de inflexiune marcat de o tranziție de la schimbări inflamatorii asociate cu Aβ la programe celulare asociate cu tau.
Această tranziție a fost însoțită de o schimbare în stările microgliale, de la fenotipuri inflamatorii timpurii la prezentarea antigenelor târzii, denumite programe genetice induse de plăci (PIG) timpurii și tardive. Indivizii rezilienți au prezentat modele patologice distincte: octogenarii fără demență lipseau de PIG-uri târzii, în timp ce centenarii prezentau o activare târzie a PIG-urilor decuplată de acumularea de tau. Împreună, aceste descoperiri evidențiază mecanisme divergente asociate cu reziliența în îmbătrânirea umană și poziționează tranzițiile de stare microglială la interfața Aβ-tau ca puncte potențiale de reziliență cu relevanță terapeutică.
Sursa articol: https://fightaging.org
Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.
