Depresia majoră (MDD) este o tulburare psihică debilitantă, caracterizată de o stare persistentă de tristețe, lipsa motivației, sentimente de disperare, modificări ale obiceiurilor de somn și/sau alimentație, precum și un interes redus pentru activitățile zilnice.
Toate aceste simptome fac adesea dificilă îndeplinirea sarcinilor zilnice pentru persoanele afectate, împiedicându-le să se conecteze cu ceilalți și să se implice în activități care ar contribui în mod normal la starea lor de bine.
Studiile anterioare estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții diagnosticați cu MDD experimentează primele simptome ale tulburării în adolescență, etapa critică a dezvoltării dintre copilărie și maturitate. Adolescența poate fi o perioadă foarte confuză și provocatoare pentru mulți oameni, fiind marcată de schimbări rapide și profunde care afectează atât creierul, cât și corpul.
În timp ce incidența episoadelor depresive timpurii în adolescență este acum bine documentată, diagnosticarea tulburării nu este întotdeauna ușoară. În prezent, psihiatrii, psihologii și medicii de familie diagnostichează în principal MDD-ul prin interviuri clinice sau chestionare auto-raportate, în loc de teste biologice sau medicale.
Cercetătorii de la Centrul de Psihiatrie al Universității Medicale din Chongqing și alte institute din China au identificat noi biomarkeri ai MDD-ului la adolescenți, privind în mod specific microorganismele și bacteriile din sistemul digestiv.
Studiul lor, publicat în revista Translational Psychiatry, oferă o nouă perspectivă asupra microbiotei intestinale care sunt mai prevalente la adolescenții diagnosticați cu depresie decât la adolescenții fără tulburări de sănătate mintală.
„În ciuda prevalenței sale ridicate și a impactului, biomarkerii diagnostici obiectivi pentru MDD-ul adolescentin rămân limitați, în special cei legați de microbiota intestinală,” scriu Xueer Liu, Aoyi Geng și colegii lor. „Studiul nostru a examinat potențiali biomarkeri co-diagnostici din mostre de sânge periferic și fecale la adolescenți cu MDD.”
Pentru a efectua studiul, cercetătorii au recrutat 46 de adolescenți care experimentau primul episod de MDD și aveau mai puțin de 19 ani, împreună cu 44 de adolescenți din aceeași grupă de vârstă care nu au fost diagnosticați cu nicio tulburare de sănătate mintală. Aceștia au colectat atât mostre de sânge, cât și de fecale de la toți participanții și le-au analizat prin proceduri de laborator standard.
Mostrele de sânge au fost centrifugate pentru a separa plasma (adică partea lichidă a sângelui) de celule, apoi au fost analizate pentru a identifica proteinele de barieră intestinală prezente în mostre și a identifica orice markeri de inflamație. Mostrele de fecale au fost…
Sursa: [Medical Xpress – articolul original](link către sursa originală)
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.