În starea lor naturală, aceste celule imunitare sunt cunoscute sub numele de fagocite mononucleare și circulă în corp, curățând deșeurile celulare.
Pe măsură ce îmbătrânim, însă, aceste curățători celulari imunitari devin mai puțin eficienți, eliminând mai puține resturi celulare și declanșând mai multă inflamație decât înainte. Inflamația și agregarea de proteine sunt caracteristici ale multor boli legate de vârstă, inclusiv Alzheimer.
Astfel, cercetătorii de la Centrul Medical Cedars-Sinai din SUA au produs echipe de înlocuitori pentru fagocitele mononucleare, folosind celule stem pluripotente induse umane – celule de pornire care pot fi reprogramate în diverse tipuri celulare.
„Studii anterioare au arătat că transfuziile de sânge sau plasmă de la șoareci tineri au îmbunătățit declinul cognitiv la șoarecii mai în vârstă, dar este dificil de transpus într-o terapie,” spune omul de știință biomedical Clive Svendsen.
„Abordarea noastră a fost de a folosi celule imunitare tinere pe care le putem produce în laborator – și am descoperit că acestea au efecte benefice atât în cazul șoarecilor în vârstă, cât și în cazul modelelor de șoareci cu boala Alzheimer.”
Cercetătorii au constatat că șoarecii tratați s-au descurcat mai bine la testele de memorie, dezvoltând totodată microglia mai sănătoase în creierele lor.
Microglia sunt fagocitele mononucleare ale sistemului nervos central. Ele contribuie la reducerea daunelor și a deșeurilor din creier, dar se epuizează în creierele mai în vârstă și ale persoanelor cu Alzheimer.
Un alt beneficiu observat a fost creșterea numărului de celule musgoase care ajută centrul de control al memoriei creierului, hipocampul, să funcționeze corespunzător. La fel ca microglia, aceste celule musgoase pot fi afectate de bătrânețe și de Alzheimer.
„Cantitatea de celule musgoase scade odată cu înaintarea în vârstă și cu boala Alzheimer,” explică neuroscientistul și autorul principal Alexandra Moser.
„Nu am observat acea scădere la șoarecii care au primit fagocite mononucleare tinere, și credem că acest lucru ar putea fi responsabil pentru unele din îmbunătățirile de memorie observate.”
Cercetătorii au presupus inițial că fagocitele mononucleare ar putea fi parte din motivul pentru care transfuziile de plasmă sanguină și măduvă osoasă au efecte de rejuvenare, iar această ipoteză a fost susținută de rezultatele obținute aici.
Cu toate acestea, celulele imunitare create de Moser și colegii săi și injectate în șoareci nu au părut să ajungă în creierele animalelor, așa că cercetătorii au presupus că efectele observate trebuie să fie cauzate de ceva produs de fagocitele mononucleare mai puternice și mai sănătoase care circulă în corp.
Celulele ‘tinere’ ar fi putut elibera proteine anti-îmbătrânire sau particule mici implicate în comunicarea între celule, numite vezicule extracelulare, care au ajuns în creier, reducând inflamația și stimulând sistemul imunitar.
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.