Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii din Finlanda, Suedia și Canada au examinat 51 de perechi mamă-copil, măsurând nivelurile de PFAS din sângele mamei în timpul sarcinii, apoi efectuând scanări ale creierului copiilor odată ce aceștia au împlinit 5 ani.
Aceste înregistrări au permis echipei de cercetare să compare diferite tipuri de PFAS cu schimbările în structura creierului și conexiunile dintre regiunile creierului. Au fost identificate mai multe modele distincte, suficiente pentru a sugera (dar nu a dovedi) o influență puternică.
„Am putut măsura șapte PFAS diferite în acest studiu și am constatat că compușii individuali aveau asocieri specifice cu structura creierului descendenților”, spune chimistul Tuulia Hyötyläinen, de la Universitatea Örebro din Suedia.
„În unele cazuri, două PFAS diferite aveau relații opuse cu aceeași regiune a creierului.”
De exemplu, acidul perfluorononanoic (PFNA) și acidul perfluorooctanoic (PFOA) au fost legate de schimbări în corpul calos, traiectul de substanță albă care leagă emisferele stângă și dreaptă ale creierului.
Schimbări semnificative legate de nivelurile de PFAS au fost de asemenea detectate în hipotalamus, o parte a creierului care controlează multe dintre funcțiile de bază ale corpului, și în volumul și suprafața substanței cenușii posterioare din lobul occipital, centrul de procesare vizuală al creierului.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că anumite tipuri de PFAS au o probabilitate mai mare de a influența structura creierului și conectivitatea creierului decât altele, în funcție de compoziția lor chimică. Nu este imediat clar ce ar putea însemna aceste schimbări, dar schimbările sunt prezente.
„În prezent, nu este clar dacă PFAS afectează direct dezvoltarea creierului, deși se știe că acestea trec placenta și bariera hemato-encefalică pentru a se acumula în creier și pot perturba celulele creierului în dezvoltare”, spune neuroștiințațtul Hasse Karlsson, de la Universitatea din Turku din Finlanda.
„De asemenea, nu este clar dacă aceste asocieri sunt dăunătoare, benefice sau neutre, iar studii viitoare vor fi necesare pentru a determina implicatiile funcționale ale descoperirilor noastre.”
De la anii 1950, PFAS au fost folosite pe scară largă în fabricație și alte procese industriale deoarece resping apa, grăsimea și căldura. În timp ce utilizarea unor PFAS a fost interzisă în unele țări sau a fost eliminată treptat, este greu de evitat: Acestea se găsesc în jachete de ploaie, ață dentară, cosmetice, ustensile de bucătărie antiaderente, cutii de pizza – lista continuă.
Această utilizare extinsă înseamnă că au reușit, de asemenea, să pătrundă în aproape fiecare parte a mediului, unde pot dura secole pentru a se degrada. PFAS au fost găsite în fauna sălbatică, bere, apă de ploaie și se crede acum că au pătruns în corpul aproape fiecărui
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
