Pentru mulți ce trăiesc cu această afecțiune debilitantă, aceasta va fi o veste incitantă.
Cu toate că afectează milioane de oameni la nivel mondial, această afecțiune rămâne încă slab înțeleasă. Este caracterizată de o oboseală neîncetată care nu se ameliorează cu odihna, și de maladia post-exertională – o înrăutățire a simptomelor după chiar și o activitate fizică sau mentală minoră.
Cu toate acestea, fără un test fiabil, mulți oameni așteaptă ani de zile pentru un diagnostic. Acesta depinde de obicei de simptomele care îndeplinesc anumite criterii clinice. Dar criteriile de diagnostic pot fi controversate deoarece variază în întreaga lume, iar multe dintre ele sunt învechite.
Un test de sânge precis ar putea schimba jocul în ceea ce privește diagnosticul.
Așadar, cât de entuziasmați ar trebui să fim? Iată ce știm.
În prezent, poți primi un diagnostic doar dacă experimentezi o oboseală incapacitantă – unul dintre simptomele cheie conform majorității criteriilor clinice – timp de cel puțin șase luni, însoțită de maladia post-exertională.
Dar persoanele cu această afecțiune adesea experimentează o gamă largă de alte simptome, incluzând dureri de cap, dureri musculare sau articulare, tulburări de somn, amețeli, bătăi rapide ale inimii și probleme cu memoria, gândirea și luarea deciziilor.
Așadar, medicii trebuie să excludă și alte afecțiuni cu simptome suprapuse.
Acest lucru înseamnă că diagnosticul depinde în mare măsură de cunoștințele medicilor despre ME/CFS și de disponibilitatea acestora de a asculta istoricul complex al simptomelor pacientului. Acest proces poate dura ani – iar întârzierea în diagnostic are consecințe reale.
Probele sugerează că intervenția timpurie este cheia recuperării. Odihna în stadiile incipiente ale bolii probabil duce la rezultate pe termen lung mai bune, cum s-a sugerat și pentru boala clinic similară, COVID-ul prelungit.
Un studiu a arătat că un diagnostic întârziat al ME/CFS era legat de rezultate mai slabe, ceea ce înseamnă că recuperarea era mai puțin probabilă și șansa de a dezvolta simptome mai severe creștea.
Fără un diagnostic definitiv, pacienții se confruntă în mod regulat cu neîncrederea în boala lor și au acces limitat la informații, servicii de sănătate și beneficii medicale.
Întârzierile frecvente în diagnostic pot contribui la rata scăzută de recuperare a acestei afecțiuni, estimată la doar 1-10%.
O creștere a evidențelor științifice arată că sindromul de oboseală cronică de encefalomielită – sau ME/CFS – este o boală biologică, nu una psihologică.
Pentru a dezvolta un test de diagnostic, noul studiu a identificat biomarkeri care ar putea fi specifici persoanelor cu această afecțiune.
În acest caz, biomarkerii sunt legați de epigenetică – modificări în structura cromozomilor unei persoane, influențând ce gene pot fi activate sau dezactivate.
Aceste modificări apar datorită influențelor de mediu precum stresul, infecțiile și exercițiile fizice. Astfel, când cineva dezvoltă ME/CFS…
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.