Există câteva motive pentru care frigul crește riscul de a suferi o vătămare în timp ce faci exerciții.
În primul rând, frigul poate afecta semnificativ funcția musculară. Atunci când temperatura muschilor scade sub temperatura de bază a corpului de 37°C, țesutul muscular devine mai rigid, mai puțin elastic și mai susceptibil la deteriorare.
Pe lângă asta, pentru fiecare reducere de 1°C a temperaturii musculare, există o scădere de 4–6% în capacitatea noastră de a produce forță și putere. Acest lucru este deosebit de relevant pentru activitățile dinamice, cum ar fi alergarea, unde forța explozivă și mișcarea rapidă sunt necesare.
În al doilea rând, temperaturile scăzute determină vasele de sânge din brațe, picioare, mâini și picioare să se îngusteze (cunoscut sub numele de vasoconstricție). Acest lucru limitează cantitatea de sânge oxigenat care circulă către mușchii care lucrează.
Această scădere a fluxului sanguin poate afecta performanța și încetinește procesele metabolice, făcând ca timpul de recuperare după antrenament să fie mai îndelungat. În temperaturi reci mai extreme, poți pierde coordonarea și poți experimenta amorțeală în extremități, crescând și mai mult riscul de alunecări, pași greșiți și răni.
Chiar dacă temperaturile sunt mult peste punctul de îngheț, tot ești expus riscului de vătămare. Expunerea prelungită la condiții reci și umede poate duce la deteriorarea microvasculară (vătămare a celor mai mici vase de sânge ale corpului) datorită reducerilor susținute ale fluxului sanguin. Acest lucru poate reduce funcția țesuturilor și nervilor, afectând totul, de la coordonare și timp de reacție, crescând și mai mult riscul de vătămare.
Dar, deși exercițiile în frig pot avea riscuri, există multe lucruri pe care le putem face înainte și după antrenamente pentru a reduce riscul de vătămare.
Deoarece mușchii reci sunt mai rigizi și mai vulnerabili la întinderi, un încălzire corespunzătoare este esențială.
Înainte de antrenament, încearcă să faci un încălzire de 20 de minute. Aceasta ar trebui să înceapă cu o plimbare rapidă, alergare, ciclism ușor – sau orice altă activitate care să-ți crească ritmul cardiac treptat, dar care să nu fie atât de intensă încât să nu poți totuși purta o conversație.
De asemenea, efectuează mișcări dinamice precum balansări ale picioarelor, mers pe lungime, și cercuri cu brațele pentru a crește temperatura atât a corpului, cât și a mușchilor.
Întinderea statică este mai bine să fie lăsată pentru mai târziu în sesiune, odată ce țesuturile s-au încălzit și sunt mai pliabile.
Vestimentația joacă un rol semnificativ în reglarea temperaturii corporale și protejarea împotriva stresului legat de frig. Este important însă să nu porți haine voluminoase sau restrictive, deoarece acestea ar putea provoca supraîncălzire sau să-ți limiteze modelele naturale de mișcare și să crească riscul de vătămare.
Se recomandă în schimb să te îmbraci în straturi. Începe cu un strat de bază care absoarbe umezeala, fabricat din fibre naturale (precum lâna, care poate h
Sursa: [link către sursa originală, dacă este disponibil]
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
