O revizuire sistematică a peste 200 de studii a descoperit acum că până la o treime din toate cazurile de demență sunt legate de boli din afara creierului.
Asta înseamnă aproape 19 milioane de cazuri de demență la nivel global.
Aceste constatări se alătură unei dovezi crescânde care sugerează că există multe subtipuri distincte de demență și că nu toate își au originea neapărat în creier.
Există posibilitatea ca unele boli periferice să joace de fapt un rol în declinul cognitiv.
Revizuirea globală recentă, condusă de cercetători de la Universitatea Sun Yat-sen din China, a identificat până la 16 vinovați folosind date din întreaga lume.
Cele cinci boli periferice care corelează cel mai puternic cu creșterea riscului de demență au fost boala gingiilor, bolile cronice ale ficatului, pierderea auzului, pierderea vederii și diabetul de tip 2.
Corelații ușor mai slabe au fost observate pentru osteoartrită, bolile renale, bolile cardiovasculare, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și bolile inflamatorii mediate de sistemul imunitar, precum scleroza multiplă și bolile inflamatorii intestinale.
Revizuirea nu demonstrează cauzalitatea; totuși, autorii afirmă că constatările lor „indică potențialul de a reduce incidența demenței prin prevenția proactivă a bolilor periferice”.
Recent, studiile au descoperit că demența este strâns legată de o serie întreagă de probleme de sănătate periferice, inclusiv creșterea bruscă a zahărului din sânge, diabetul de tip 2, pierderea auzului, problemele de vedere, inflamația intestinală și boala gingiilor.
Cercetările inițiale sugerează chiar că aparatele auditive ar putea ajuta la prevenirea demenței, iar tratamentul cirozei hepatice ar putea ajuta pacienții să evite declinul cognitiv.
Unele medicamente pentru diabet sau probleme de insulină au arătat chiar că pot influența neașteptat creierul, putând îmbunătăți sănătatea cognitivă.
Oamenii de știință nu sunt siguri de ce demența este legată de aceste alte probleme de sănătate periferice sau de ce tratamentul uneia ar putea ajuta cealaltă, dar sunt dornici să afle mai multe.
Chiar dacă creierul este menținut într-o sorta de ‘turn de fildeș’ protejat, în mare parte izolat de restul corpului, el este totuși conectat la organele periferice în mod crucial, multe dintre aceste conexiuni fiind încă în curs de înțelegere.
Datorită axei creier-intestin, a axei creier-os, a axei creier-sistem imunitar și a conexiunilor creierului la ficat, inimă, rinichi, piele, grăsime, limfe și mușchi, este mai dificil ca niciodată pentru neuroștiințe să rămână doar pe un singur palier.
Revizia sistematică recentă realizată în China a inclus inițial 26 de boli periferice comune, toate fiind asociate cu un risc mai mare de demență în literatura științifică.
Conform meta-analizelor, doar 10 dintre aceste boli periferice nu au avut o legătură semnificativă cu riscul de demență în revizia sistematică curentă, incluzând hipertensiunea, obezitatea, colesterolul ridicat, depresia și bolile tiroide.
Sursa: [link către articolul original]
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
