Reclamele la gustări ne avertizează că „nu ești tu când ești flămând”, consolidând o credință comună conform căreia alimentația este esențială pentru a-ți menține mintea limpede.
Acest mesaj este profund înrădăcinat în cultura noastră. Ni se spune că alimentarea constantă este secretul pentru a rămâne alert și eficient.
Cu toate acestea, alimentația restricționată în timp și postul intermitent au devenit practici de wellness extrem de populare în ultimul deceniu. Milioane de oameni o practică pentru beneficiile pe termen lung, de la managementul greutății până la ameliorarea sănătății metabolice.
Acest lucru ridică o întrebare urgentă: putem obține recompensele pentru sănătate ale postului fără a ne sacrifica claritatea mentală? Pentru a afla, am efectuat cea mai cuprinzătoare revizuire până în prezent a modului în care postul afectează performanța cognitivă.
Postul nu este doar un truc dietetic la modă. Acesta se bazează pe un sistem biologic rafinat de-a lungul mileniilor pentru a ajuta oamenii să facă față lipsei de resurse.
Când mâncăm regulat, creierul funcționează în principal pe glucoză, stocată în corp sub formă de glicogen. Dar după aproximativ 12 ore fără mâncare, acele rezerve de glicogen scad.
La acel punct, corpul efectuează o schimbare metabolică inteligentă: începe să descompună grăsimea în corpi cetonici (de exemplu, acetoacetat și beta-hidroxibutirat), care furnizează o sursă alternativă de combustibil.
Această flexibilitate metabolică, cândva crucială pentru supraviețuirea strămoșilor noștri, este acum asociată cu o serie de beneficii pentru sănătate.
Unele dintre efectele cele mai promițătoare ale postului vin din modul în care restructurează procesele din interiorul corpului. De exemplu, postul activează autofagia, o felie de „echipă de curățenie celulară” care îndepărtează componentele deteriorate și le reciclează, un proces care se crede că susține îmbătrânirea mai sănătoasă.
De asemenea, îmbunătățește sensibilitatea la insulină, permițând corpului să gestioneze mai eficient zahărul din sânge și reducând riscul de afecțiuni precum diabetul de tip 2.
În plus, schimbările metabolice declanșate de post par să ofere o protecție mai largă, ajutând la reducerea probabilității de a dezvolta boli cronice adesea asociate cu supraalimentarea.
Aceste beneficii fiziologice au făcut postul atractiv. Dar mulți ezită să-l adopte din teama că performanța lor mentală va scădea fără o aprovizionare constantă cu alimente.
Pentru a aborda această problemă, am realizat o meta-analiză, un „studiu al studiilor”, analizând toate cercetările experimentale disponibile care au comparat performanța cognitivă a oamenilor când erau în post versus când erau hrăniți.
Căutarea noastră a identificat 63 de articole științifice, reprezentând 71 de studii independente, cu un eșantion combinat de 3.484 de participanți testați pe 222 de măsurători diferite ale cogniției. Cercetarea a acoperit aproape șapte decenii, de la 1958 la 2025.
După combinarea datelor, concluzia noastră a fost clară: nu exista o diferență semnificativă în performanța cognitivă între adulții sătui și cei înfometați sănătoși.
Oamenii au avut aceeași performanță la teste cognitive care măsurau atenția, memoria și funcția executivă, indiferent dacă erau înfometați sau sătui.
Sursa: [Link către articolul original](link către articolul original)
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
