În special aerul, zgomotul și poluarea chimică sunt de vină, conform agenției UE.
„Studiile indică în mod constant că poluarea aerului, de exemplu sub formă de particule fine (PM2.5) și dioxid de azot (NO2), este asociată cu depresia și simptomele depresive,” a notat agenția într-un raport.
Expunerea la plumb, perturbatori endocrini și alte substanțe chimice, în special în „fazele de dezvoltare a vieții, ar putea crește riscul apariției problemelor de sănătate mintală mai târziu în viață,” a adăugat.
În plus, poluarea fonică, generată de traficul aerian și rutier, ar putea fi legată de un risc crescut de depresie și anxietate, în special pentru persoanele vulnerabile.
„Progresul către obiectivele de zero poluare poate avea beneficii concomitente pentru sănătatea mintală și bunăstare,” a declarat EEA.
În plus, soluțiile bazate pe natură oferă beneficii dovedite științific pentru persoanele care suferă de tulburări mintale, prin reducerea stresului, anxietății și depresiei și îmbunătățirea stării generale de bine prin contactul cu natura, a mai precizat.
Legat: Legătura dintre Poluarea Aerului și Alzheimer este acum mai clară ca niciodată
Potrivit EEA, tulburările de sănătate mintală au reprezentat al șaselea „cel mai mare povară” de boală în Uniunea Europeană în 2023 și au fost a opta cauză principală de deces.
Sursa: [Link către sursa originală de informație]
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
