Un nou studiu realizat de Laboratorul Connor al Institutului de Cercetare Medicală Malaghan, publicat în PNAS, arată cum direcționarea sistemului imunitar către zonele conservate ale virusului COVID și a numeroaselor sale variante folosind tehnologia ARN ar putea reprezenta un pas semnificativ către proiectarea unor vaccinuri cu spectru larg.
Puterea vaccinurilor în lupta împotriva infecțiilor constă în faptul că un antigen poate fi prezentat sistemului imunitar pentru a crea o protecție foarte specifică. Dar această specificitate poate fi o sabie cu două tăișuri. În timp ce o imunitate protectoare puternică poate fi generată dintr-un singur antigen, protecția este eficientă doar atât timp cât acel antigen nu se modifică – o problemă pentru virusurile care se modifică rapid, precum COVID sau gripa.
Virusurile sunt extrem de pricepute în a muta și a-și altera structura pentru a evita detectarea de către sistemul imunitar – un proces cunoscut sub numele de drift antigenic. Soluția actuală constă în proiectarea de vaccinuri noi în fiecare an pentru a ține pasul. Deși eficient, acest lucru vine la un cost semnificativ și necesită ca populațiile să fie vaccinate regulat pentru a menține o imunitate extinsă și a preveni epidemii și pandemii.
„La fel ca multe alte virusuri, SARS-CoV-2 – virusul COVID – se modifică frecvent, cu mai multe tulpini diferite circulând la nivel global”, spune Dr. Isabelle Montgomerie, un cercetător postdoctoral în Laboratorul Connor. „Virusul va muta departe de anticorpii pe care oamenii îi fac în mod obișnuit, un fenomen numit evaziune imună.”
Cu toate acestea, nu toate părțile unui virus pot să se schimbe atât de ușor – unele sunt ‘conservate’ și nu pot muta fără a-și pierde funcția. Montgomerie spune că aceste părți sunt ținte excelente deoarece anticorpii împotriva lor sunt foarte puternici și ar putea oferi protecție împotriva variantelor viitoare.
Provocarea constă în faptul că sistemul imunitar nu caută în mod tipic aceste zone pentru a răspunde.
Într-o infecție naturală, B-celulele generează multe tipuri diferite de anticorpi pe măsură ce sistemul imunitar stabilește care anticorp funcționează cel mai bine. În acest proces sunt incluși anticorpii cu neutralizare largă – anticorpii care pot recunoaște zone conservate – dar aceștia reprezintă un procent foarte mic din totalul anticorpilor produși, prea puțini pentru a avea un efect protector semnificativ pe cont propriu.
Dr. Lisa Connor, care conduce Laboratorul Connor, dorește să inverseze această situație. „Scopul nostru cu această lucrare este de a amplifica acești anticorpi rari și B-celulele care îi produc, astfel încât să reprezinte o proporție mai mare din răspunsul total al anticorpilor.”
Laboratorul Connor a folosit tehnologia ARN pentru a „fuziona” mai multe variante ale virusului COVID (atât tulpinile actuale, cât și tulpinile istorice care nu mai sunt în circulație) pentru a crea ceea ce se numește un vaccin divergent și a-l prezenta sistemului imunitar în studiile preclinice.
Prin combinarea mai multor variante,
Sursa articol https://medicalxpress.com
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
