Rezultatele, publicate în revista Frontiers in Medicine, sugerează că beneficiile pentru sănătate ale fericirii apar doar în țările în care populațiile lor ating un nivel minim de bunăstare subiectivă.
Descoperirile ar putea fi folosite pentru inițiativele de sănătate publică menite să îmbunătățească starea de sănătate a populației.
Cercetătorii au evaluat fericirea folosind o „Scară a Vieții” care măsura bunăstarea subiectivă – sau fericirea – cu zero reprezentând cea mai proastă viață posibilă și zece fiind cea mai mare.
Au descoperit că fericirea acționează ca un activ al populației doar atunci când un prag minim de aproximativ 2,7 este atins pe scara Scară a Vieții, echivalent cu nivelul de „doar fac față”.
Scorurile peste acest prag au fost asociate cu un risc redus de deces cauzat de boli non-transmisibile.
„Identificarea acestui punct de cotitură ar putea furniza dovezi mai precise pentru politica de sănătate”, a spus cercetătoarea Iulia Iuga, PhD, de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, România. „Fericirea nu este doar o emoție personală, ci și un resursă măsurabilă pentru sănătatea publică.”
Cercetătorii au analizat date din 123 de țări colectate între 2006 și 2021, provenite de la organizațiile de sănătate, statistici globale de dezvoltare și sondaje de opinie publică.
Scorul mediu de pe Scara Vieții în țările examinate pe perioada studiului a fost de 5,45, cu un minim de 2,18 și un maxim de 7,97.
Au constatat că fiecare creștere cu un procent în bunăstare subiectivă dincolo de pragul de 2,7 de pe Scara Vieții a fost asociată cu o scădere estimată de 0,43% a deceselor cauzate de boli non-transmisibile la persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 70 de ani.
Aceasta s-a întâmplat după controlarea factorilor comportamentali, demografici, de mediu, economici și instituționali. Creșterile mici în fericire sub pragul de 2,7 nu au dus la o reducere a acestor decese.
„În intervalul observat, nu am găsit dovezi de efecte adverse din ‘fericire excesivă'”, a remarcat Iuga.
Țările care depășesc pragul de 2,7 tind să aibă cheltuieli mai mari pe cap de locuitor pentru sănătate, mai puțină corupție, rețele sociale de siguranță mai puternice și o guvernare mai stabilă decât țările care cad sub acesta.
Obesitatea și alcoolul au crescut constant numărul de decese, în timp ce urbanizarea s-a transformat de la dăunătoare la protectoare în situațiile de fericire ridicată. Cheltuielile de sănătate au rămas un factor de protecție, iar PIB-ul pe cap de locuitor a contat doar după ce pragul a fost atins.
Autorii au subliniat că prevalența obezității și consumul de alcool au menținut asocieri puternice pozitive cu mortalitatea prematură cauzată de boli non-transmisibile de ambele părți ale pragului.
Ei au propus: „Strategiile politice care promovează fericirea prin încurajarea unei diete sănătoase, limitarea marketingului alimentelor bogate în calorii, strângerea taxelor și disponibilitatea de alcool, și integrarea infrastructurii pentru un stil de viață activ.
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.
