Dacă navighezi pe TikTok sau Instagram destul de mult timp, vei da inevitabil peste ideea: „Lobul frontal nu este încă complet dezvoltat”. A devenit explicația preferată în neuroștiință pentru deciziile proaste, precum comandarea unei băuturi în plus la bar sau trimiterea unui mesaj fostului de care ai jurat să nu mai vorbești.
Lobul frontal joacă un rol central în funcțiile superioare precum planificarea, luarea deciziilor și judecata.
Este ușor să găsim confort în ideea că există o scuză biologică pentru momentele în care ne simțim uneori instabili, impulsivi sau ca pe un proiect în desfășurare. Viața în anii ’20 și începutul anilor ’30 este imprevizibilă, iar ideea că creierul tău pur și simplu nu s-a terminat de dezvoltat poate fi reconfortantă în mod ciudat.
Dar ideea că creierul, în special lobul frontal, se oprește din dezvoltare la 25 de ani este o concepție falsă răspândită în psihologie și neuroștiință. Asemenea multor mituri, ideea de „25 de ani” are la bază descoperiri științifice reale, dar este o simplificare exagerată a unui proces mult mai lung și complex.
În realitate, cercetările recente sugerează că această dezvoltare se extinde de fapt până în anii ’30. Această nouă înțelegere schimbă modul în care privim perioada adultă și sugerează că vârsta de 25 de ani nu a fost niciodată destinată să fie linia de sosire în primul rând.
Numărul magic provine din studiile de imagistică cerebrală din anii ’90 și începutul anilor 2000. Într-un studiu din 1999, cercetătorii au urmărit schimbările cerebrale prin scanări repetate la copii și adolescenți. Au analizat materia cenușie, care constă din corpuri celulare și poate fi văzută ca componenta „de gândire” a creierului.
Cercetătorii au descoperit că în timpul adolescenței, materia cenușie trece printr-un proces numit tăiere. La începutul vieții, creierul construiește un număr imens de conexiuni neurale. Pe măsură ce îmbătrânim, începe să reducă acele conexiuni care sunt utilizate mai puțin, întărindu-le pe cele care rămân.
Aceste lucrări timpurii au evidențiat că creșterea și pierderea volumului materiei cenușii sunt cheia pentru dezvoltarea creierului.
Într-o lucrare de urmărire influentă condusă de neurologul Nitin Gogtay, participanții de doar patru ani și-au avut creierele scanate la fiecare doi ani. Cercetătorii au descoperit că în lobul frontal, regiunile se maturizează de la spate în față.
Regiunile mai primitive, precum cele responsabile de mișcarea musculară voluntară, se dezvoltă mai întâi, în timp ce regiunile mai avansate, importante pentru luarea deciziilor, reglarea emoțiilor și comportamentul social, nu se maturizează complet până la scanările cerebrale finale în jurul vârstei de 20 de ani.
Deoarece datele s-au oprit la vârsta de 20 de ani, cercetătorii nu au putut spune cu exactitate când se încheie dezvoltarea. Vârsta de 25 de ani a devenit cea mai bună estimare pentru punctul final presupus și în cele din urmă a fost consacrată în conștiința culturală.
De la acele studii timpurii, neuroștiința a continuat să considere…
Sursa: [The Conversation](link către articolul original)
Această adaptare a articolului original își propune să aducă lumină asupra mitului că dezvoltarea creierului se oprește la vârsta de 25 de ani, oferind o perspectivă actualizată a cercetărilor din domeniul neuroștiințelor.
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.