Parcurile, bibliotecile, centrele de recreere și trotuarele ar trebui să contribuie la îmbunătățirea calității vieții rezidenților, dar realitatea este mai complexă, mai ales în ceea ce privește tinerii. Cercetările realizate de Melissa Villodas, care se concentrează pe înțelegerea modului în care determinanții sociali ai sănătății afectează sănătatea mentală a tinerilor vulnerabili, arată că relația dintre facilitățile din cartier și sănătatea mentală a tinerilor este mult mai complexă.
„Prezența simplă a facilităților din cartier nu poate fi suficientă ca factor de protecție pentru sănătatea mentală a tinerilor din medii diverse, deoarece recunoaștem că tinerii din medii diferite pot naviga în spațiile cartierului în mod diferit din cauza unor sisteme nedrepte de rasism și opresiune,” a declarat Villodas, profesor asistent de asistență socială la Universitatea George Mason.
Concentrându-se pe familiile cu venituri reduse, Villodas a folosit date naționale care au capturat rapoartele părinților cu privire la depresie și anxietatea adolescenților lor cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani pentru a investiga dacă prezența facilităților din cartier este asociată cu diferite rezultate privind sănătatea mentală. A ajuns la concluzia că facilitățile din cartier erau legate de sănătatea mentală în diferite moduri în rândul diferitelor grupuri rasiale și etnice.
„Explorarea asocierilor dintre facilitățile din cartier și sănătatea mentală: Perspective din rapoartele părinților despre tinerii mai mari din gospodăriile cu venituri reduse” a fost publicat în revista Wellbeing, Space & Society.
Villodas a observat că tinerii hispanici și negri aveau rate mai mari de anxietate atunci când locuiau în cartiere cu trotuare în comparație cu tinerii albi. Villodas conturează teorii care sugerează că nu neapărat facilitatea cauzează o sănătate mentală precară, ci modul în care tinerii o percep și interacționează cu ea.
„În timp ce parcurile din cartier tind să influențeze pozitiv sănătatea mentală, descoperirile noastre sugerează că factorii externi ar putea modela experiențele tinerilor în aceste spații. De exemplu, tinerii hispanici ar putea fi hipervigilenți în spațiile publice care susțin tradițional sănătatea mintală din cauza politicilor anti-imigrație și a preocupărilor legate de deportarea membrilor familiei în aceste spații. În aceste circumstanțe, accesul la parcuri nu ar funcționa optim ca factor de protecție.”
Tinerii care s-au identificat ca fiind de mai multe rase aveau mai multe șanse să experimenteze depresie atunci când au raportat că locuiesc în zone cu centre de recreere, iar tinerii hispanici prezentau șanse mai mari de depresie în cartiere cu parcuri. Pe de altă parte, tinerii de mai multe rase care locuiau în zone cu mai multe trotuare aveau mai puține șanse să experimenteze depresie.
Studiul lui Villodas se concentrează pe înțelegerea modului în care facilitățile din cartier se raportează la sănătatea mentală a tinerilor care trăiesc cu resurse limitate.
Sursa originală: [Link către sursa originală]
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
