Unul dintre modurile în care sunt create modelele animale de hipertensiune este prin ruperea reglării normale a tensiunii arteriale prin introducerea unui exces de angiotensină II, deoarece creșterea angiotensinei II este observată în multe cazuri de hipertensiune umană. Într-un articol accesibil astăzi, cercetătorii notează că inducerea hipertensiunii în acest fel produce disfuncții la nivelul celulelor din vasele de sânge și creier înainte ca tensiunea arterială să crească. Acest lucru sugerează că chiar și în stadiile incipiente ale hipertensiunii provoacă daune care contribuie la corelația bine stabilită între hipertensiune și declinul cognitiv, și într-un mod diferit față de ceea ce este comun considerat, nu prin creșterea daunelor structurale ale creierului rezultate dintr-un ritm mai mare de ruptură a microvaselor.
Hipertensiunea Afectează Creierul Mult Mai Devreme Decât Se Credea
Hipertensiunea afectează vasele de sânge, neuroni și substanța albă din creier mult înainte ca afecțiunea să determine o creștere măsurabilă a tensiunii arteriale, conform unui nou studiu preclinic. Pacienții cu hipertensiune au un risc de 1,2 până la 1,5 ori mai mare de a dezvolta tulburări cognitive decât persoanele fără această afecțiune, dar exact de ce nu este înțeles. În timp ce multe medicamente actuale pentru hipertensiune reduc cu succes tensiunea arterială ridicată, ele adesea arată puțin sau deloc efect asupra funcționării creierului. Acest lucru sugerează că schimbările la nivelul vaselor de sânge ar putea provoca daune independent de presiunea crescută asociată cu hipertensiunea.
Pentru a induce hipertensiunea la șoareci, cercetătorii le-au administrat hormonul angiotensină, care crește tensiunea arterială, imitând ce se întâmplă la oameni. Apoi, ei au observat cum diferite tipuri de celule cerebrale erau afectate la trei zile (înainte de creșterea tensiunii arteriale) și după 42 de zile (când tensiunea arterială era ridicată și cogniția era afectată). La ziua trei, expresia genetică s-a schimbat dramatic la trei tipuri de celule: celulele endoteliale, interneuronii și oligodendrocitele. Celulele endoteliale, care căptușesc suprafața internă a vaselor de sânge, au îmbătrânit prematur cu un metabolism energetic mai scăzut și senescență, indicând că au încetat să se mai dividă. Cercetătorii au observat, de asemenea, semne timpurii ale unei bariere sânge-creier slăbite, care reglează influxul de nutrienți în creier și menține departe moleculele dăunătoare.
Sursa: [link către sursa originală]
Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.
