Este prima unealtă noninvazivă care măsoară expansiunea și contracția arterelor și capilarelor microscopice din creierul uman în viață.
Studiile anterioare sugerează că pulsațiile arteriale din sistemul cerebrovascular pot prezice demența sau declinul cognitiv. Această tehnică ar putea dezvălui dacă acest lucru este adevărat sau nu.
Oamenii de știință pot identifica acum schimbările dinamice în întreg arborele cerebrovascular, de la cele mai mari ramuri până la cele mai mici ramificații și offshoot-uri de la capetele lor.
„Pulsația arterială este ca o pompă naturală a creierului, care ajută la deplasarea fluidelor și la eliminarea deșeurilor,” explică neurologul și autorul principal Danny Wang de la USC.
„Noua noastră metodă ne permite să vedem, pentru prima dată la oameni, cum se schimbă volumele acestor vase de sânge mici odată cu înaintarea în vârstă și factorii de risc vasculari. Aceasta deschide noi căi pentru studierea sănătății creierului, a demenței și a bolilor mici ale vaselor de sânge.”
Metoda a fost dezvoltată la Universitatea din California de Sud în colaborare cu compania de tehnologie medicală Siemens Healthcare US. Aceasta combină două tehnici de RMN – ocuparea spațiului vascular (VASO) și etichetarea spinului arterial (ASL) – pentru a măsura schimbările subtile în volumul vasculaturii creierului.
Creșterea pulsației arterelor din creier este strâns legată de deteriorarea cognitivă, iar unii oameni de știință cred că aceasta ar putea contribui la anumite forme de demență, precum boala Alzheimer. Dar studiile până acum au fost limitate în ceea ce pot deduce din creierele umane vii, ceea ce înseamnă că multe cercetări se bazează pe animale.
Wang, autorul principal și neurologul Fanhua Guo, și echipa lor de la USC speră că noua lor tehnică va ajuta la acoperirea acestei lacune. Aceștia au analizat pulsațiile microvasculare din creierele a 11 participanți tineri, în vârstă de 20 și 30 de ani, și 12 participanți mai în vârstă, în vârstă de mijloc de 50 și 60 de ani.
În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că pulsațiile de sânge din substanța albă profundă s-au accelerat odată cu înaintarea în vârstă, iar persoanele mai în vârstă cu hipertensiune au arătat mai multe schimbări decât majoritatea.
Concluziile se aliniază cu studiile recente efectuate pe animale, care sugerează că vasculatura substanței albe din creier (compusă din fibre nervoase) pulsează mai mult odată cu înaintarea în vârstă sau cu boala.
„Metoda noastră arată un potențial puternic atât pentru cercetare, cât și pentru utilizare clinică, permițând imagistica precisă a sistemului cerebrovascular microvascular și capturarea pulsațiilor volumetrice în substanța cenușie și substanța albă a creierului,” au concluzionat autorii.
Cercetătorii nu sunt încă siguri de motivele acestei situații, dar au câteva ipoteze.
Se crede că densitatea sistemului microvascular al creierului scade natural odată cu înaintarea în vârstă, iar această reducere în volum și în ramificare ar putea însemna că arterele nu mai pot disipa presiunile fiecărui puls la fel de bine ca în trecut.
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
