Coordonat de cercetători de la Universitatea Leipzig din Germania și Universitatea Shandong din China, studiul a identificat receptorul celular GPR133 (cunoscut și sub denumirea de ADGRD1) ca fiind crucial pentru densitatea osoasă, prin intermediul celulelor de construcție osoasă numite osteoblaști.
Variațiile din gena GPR133 fuseseră anterior legate de densitatea osoasă, ceea ce a determinat oamenii de știință să își îndrepte atenția către proteina pe care o codifica.
Echipa a efectuat teste pe șoareci la care gena lipsea sau putea fi activată folosind o substanță chimică numită AP503.
În lipsa genei GPR133, șoarecii s-au dezvoltat cu oase slabe, asemănătoare simptomelor osteoporozei. Cu toate acestea, atunci când receptorul era prezent și activat de AP503, producția și rezistența oaselor s-au îmbunătățit.
„Utilizând substanța AP503, identificată recent printr-un ecran asistat de calculator ca stimulator al GPR133, am reușit să creștem semnificativ rezistența oaselor atât la șoareci sănătoși, cât și la cei cu osteoporoză,” spune biochimista de la Universitatea Leipzig, Ines Liebscher.
În aceste experimente, AP503 acționează ca un buton biologic care determină osteoblaștii să lucreze mai intens. Cercetătorii au reușit, de asemenea, să arate că poate funcționa împreună cu exercițiile fizice pentru a consolida și mai mult oasele.
Este important de știut că receptorul celular GPR133 este un link crucial în menținerea oaselor șoarecilor puternice. Deși rezultatele se bazează pe un model animal, procesele subiacente sunt probabil similare la oameni.
„Dacă acest receptor este afectat de schimbări genetice, șoarecii prezintă semne de pierdere a densității osoase la o vârstă fragedă – similar cu osteoporoza la oameni,” spune Liebscher.
Osteoporoza este o afecțiune gravă care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Deși tratamentele disponibile pot încetini progresul afecțiunii, nu există modalitate de a inversa sau vindeca condiția.
Tratamentele actuale tind, de asemenea, să vină cu efecte secundare periculoase (cum ar fi un risc crescut de alte boli) sau devin mai puțin eficiente în timp.
Există de fapt numeroși factori care influențează rezistența oaselor, iar acest lucru oferă oamenilor de știință o mulțime de posibilități pentru a găsi metode care să prevină problemele precum osteoporoza și să promoveze o bătrânețe sănătoasă.
În 2024, oamenii de știință au dezvoltat un implant bazat pe sânge care superîncarcă acest mecanism pentru proiecte de reparații mai mari: oasele fracturate. Când țesutul pielii este rănit, sângele nostru începe să se coaguleze ca parte a procesului de vindecare.
Echipa internațională de cercetători din spatele implantului l-a numit un material „regenerativ biocooperativ”: folosește peptide sintetice pentru a îmbunătăți structura și funcția barierei formate natural de sânge când se coagulează.
În teste pe șobolani, substanța de consistență gelatinoasă – care poate fi imprimată în 3D – a fost eficientă în repararea daunelor osoase. Dacă acest lucru poate fi adaptat și extins pentru
Sursa: [Link către sursa originală a informației]
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.