Activitatea fizică aerobică menține funcția cognitivă pe tot parcursul vieții și este asociată repetat cu plasticitate structurală și celulară în hipocamp. Dovezi din experimentele de transfer plasmatic indică faptul că factorii din sânge ai animalelor care fac exerciții pot transfera efecte pro-neurogene și pro-cognitive la indivizii sedentari sau în vârstă, parțial prin reducerea inflamației.
Multe molecule circulante au fost implicate în această conexiune între exercițiu și creier, printre acestea numărându-se factorul de creștere endotelial vascular, factorul 1 asemănător insulinei, factorul 4 al plachetelor, selenoproteina P, irisin, cathepsina B, L-lactat și interleukina-6. Fiecare contribuie la aspecte specifice ale neurogenezei sau supraviețuirii neuronale.
Vesiculele extracelulare au devenit subiectul discuțiilor ca fiind candidați atractivi pentru transportul de încărcătură semnal între țesuturi și creier, deoarece împachetează proteine, lipide, acizi nucleici și microARN-uri în particule mici, învelite în membrană, care pot trece bariera sânge-creier.
Studiile anterioare arată că exercițiul crește vesiculele circulante, inclusiv cele de origine musculară scheletică, care transportă proteine și microARN-uri specifice mușchilor. O întrebare-cheie a fost dacă vesiculele colectate din circulație după exercițiu sunt suficiente pentru a crește neurogeneza în hipocampul adult atunci când sunt administrate sistemic la animale sedentare.
În studiul „Vesicule extracelulare derivate din plasmă induse de exerciții fizice cresc neurogeneza hipocampului adult”, publicat în Brain Research, cercetătorii au proiectat un experiment pentru a testa dacă EV-urile (extracellular vesicles) derivate din plasmă de la șoarecii care fac exerciții sunt suficiente pentru a îmbunătăți neurogeneza hipocampului și pentru a evalua modificările asociate în astroglio-geneză și microvasculatura hipocampului.
Animalele de studiu au inclus 75 de șoareci masculi adulți C57BL/6J achiziționați de la Charles River și Jackson Laboratory. Colectarea de sânge de la șoarecii donatori (n = 40 în două cohorte independente) și izolarea vesiculelor au urmat un paradigmă de exerciții conceput pentru a captura vesiculele în perioada de activitate maximă.
După patru săptămâni, donatorii au fost ținuți în post pentru 12 ore și s-au recoltat probe în prima parte a dimineții (~3 a.m.) când șoarecii sunt de obicei activi. Un grup separat sedentar a avut roata blocată într-o poziție fixă, limitându-le capacitatea de a face exerciții.

Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.








