Cu toate acestea, atunci când luăm medicamente, perturbăm această „navă” bine coordonată – și nu doar pe termen scurt, conform unui studiu amplu.
Impactul acestor medicamente poate fi observat încă ani mai târziu.
Și nu doar antibioticele provoacă această perturbare intestinală, ci și alte medicamente comune.
„Efectul utilizării medicamentelor a fost subestimat,” scrie o echipă condusă de genomistul Oliver Aasmets de la Universitatea din Tartu, Estonia, în lucrarea sa.
„Efectele antibioticelor, psiholeptice, antidepresive, inhibitori de pompe protonice și beta-blocante sunt detectabile la câțiva ani după utilizare.”
Aasmets și echipa sa au investigat înregistrările a 2.509 persoane care au participat la proiectul Biobanca Estoniană.
Printre datele colectate, inclusiv un subset de 328 de urmăriri, cercetătorii au putut observa cum întreruperea și reluarea anumitor medicamente au modificat microbiomurile pacienților. Acest lucru sugerează un posibil efect cauzal, explică cercetătorii.
Dintre cele 186 de medicamente investigate de echipă, 167 (aproape 90%) au fost asociate cu modificări în mostrele de microbiom fecal.
„Medicamentele destinate omului par să scadă diversitatea prin eliminarea taxelor specifice,” explică Aasmets și echipa sa.
Benzodiazepinele, folosite frecvent pentru anxietate, au avut un impact echivalent cu antibioticele cu spectru larg, cunoscute pentru distrugerea ecosistemelor noastre interioare.
În plus, nu toate benzodiazepinele au avut efecte echivalente. De exemplu, alprazolam (denumirea comercială Xanax) a avut un impact mai mare asupra diversității microbilor intestinali decât diazepam (denumirea comercială Valium). Acest lucru sugerează că ar trebui să optimizăm nu doar medicamentele cele mai potrivite pentru o anumită afecțiune, ci și cele care produc cel mai mic rău asupra microbiomului nostru.
Aceste impacturi pot fi, de asemenea, cumulate.
„Cu cât un medicament este utilizat mai mult, cu atât impactul asupra microbiomului este mai puternic,” scriu cercetătorii.
„Am identificat efecte de transport și efecte adiționale.”
Studii anterioare la șoareci au sugerat că utilizarea pe termen lung a antibioticelor poate perturba stratul mucoasei intestinale, ceea ce ar putea contribui la creșterea în greutate. Echipa îndeamnă la mai multe cercetări pentru a determina consecințele expunerii pe termen lung la diverse clase de medicamente.
„Majoritatea studiilor microbiomului iau în considerare doar medicamentele actuale, dar rezultatele noastre arată că utilizarea anterioară a medicamentelor poate fi la fel de importantă, deoarece este un factor surprinzător de puternic în explicarea diferențelor individuale ale microbiomului,” spune Aasmets.
„Sperăm că aceste rezultate îi încurajează pe cercetători și medici să ia în considerare istoricul medicamentelor atunci când interpretează datele microbiomului.”
Acest studiu a fost publicat în mSystems.

Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.







