Dintre toate țesuturile din corpul uman, epiteliul intestinal, care căptușește intestinul, își înlocuiește celulele cel mai rapid. Această auto-regenerare scade odată cu înaintarea în vârstă, ducând la apariția sindromului de intestin permeabil și la o scădere generală a funcției intestinale. Deși au existat cercetări ample în această zonă, care au condus la multiple tratamente potențiale, cercetătorii observă că siguranța și eficacitatea unor astfel de abordări rămân nevalidate la oameni.
Aceștia evidențiază două caracteristici principale ale îmbătrânirii care sunt de interes în acest context: inflamația cronică asociată cu vârsta, cunoscută sub numele de inflammaging și creșterea numărului de celule senescente. Lucrările lor anterioare au arătat că celulele senescente care exprimă uPAR sunt dăunătoare în exces și că celulele CAR T programate să atace acest receptor pot fi utile în abordarea lor. Alți cercetători au confirmat, găsind că utilizarea celulelor CAR T împotriva celulelor care exprimă uPAR luptă împotriva fibrozei hepatice într-un model de șoarece.
Această lucrare anterioară s-a concentrat pe alte țesuturi, iar acesta este primul studiu care utilizează în mod specific celulele CAR T pentru a viza celulele uPAR din epiteliul intestinal.
Pentru a începe studiul lor, cercetătorii au analizat celule din intestinul subțire al șoarecilor de 3 luni și 20 de luni. Nu surprinzător, șoarecii mai în vârstă aveau mai multe celule care exprimau uPAR, iar aceste celule erau de asemenea susceptibile să exprime biomarkerul de senescență SA-β-gal și să prezinte alte semne de senescență, cum ar fi lipsa de proliferare. O analiză a expresiei genelor a arătat că aceste celule uPAR aveau o reparare a ADN-ului și o reacție imună activate. Dintre toate celulele identificate ca senescente prin analiza SenMayo, aproximativ trei cincimi exprimau uPAR.
Rezultate similare au fost găsite în celule prelevate de la oameni; folosind mostre luate de la persoane cu vârste între 25 și 30 de ani și 65 și 70 de ani, cercetătorii au descoperit că, asemenea șoarecilor, persoanele mai în vârstă au mai multe celule care exprimă uPAR și că aceste celule au profiluri similare de exprimare a genelor și o relație similară cu senescența.
Cercetătorii au introdus apoi celulele lor CAR T în circulația sângelui șoarecilor de 3 luni și 18-20 luni. În intestinul subțire al animalelor mai în vârstă, această populație celulară s-a extins rapid, reducând dramatic numărul de celule care exprimau uPAR și SA-β-gal, restabilind în același timp integritatea intestinală, măsurată prin FITC-Dextran.
Numărul de celule stem și celule proliferative a fost de asemenea restabilit, cu celulele stem ale șoarecilor tratați capabile să formeze organoide mai ușor. De asemenea, a existat o scădere a inflamației și a disbiozei, animalele tratate având o flore intestinală care se asemăna mai mult cu cea a animalelor mai tinere. Lucrări ulterioare au descoperit că aceste rezultate au fost datorate efectelor celulelor CAR T asupra țesuturilor intestinale și nu asupra celulelor imune.
Studiul a investigat, de asemenea, combinația bine-cunoscută de senolitice.
Sursa: [Nature Aging – Engineering Immune Cells to Fight Gut Senescence](link)
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.